5 știri - Economic, rubrica de știri săptămânală prezentată de jurnalistul Euronews România, Daniel Coman, îți aduce cele mai importante cinci subiecte din lumea economică, în coproducție cu Libertatea.
Dacă faci des comenzi de pe Trendyol, Temu sau Shein, grăbește-te să plătești produsele pe care poate le-ai salvat în coș. Comanda ta va costa mai mult de la 1 iulie. E data la care intră în vigoare noua taxă europeană de 3 euro pentru coletele care vin din afara Uniunii și au o valoare mai mica de 150 de euro.
Problema este că taxa se adaugă celei de 25 de lei, aplicate deja în România de la începutul anului. Iar costul suplimentar poate crește semnificativ, pentru că nu se aplică obligatoriu o singură dată pe colet, ci pentru fiecare categorie de produse.
Câtă energie exportă și importă România
Exportăm energie electrică, dar importăm tot mai mult gaz și combustibil. Un studiu al asociației Energia Inteligentă arată că În primele patru luni ale anului, exporturile de energie electrică au crescut cu aproape 16%, iar producția internă cu 7%. În același timp însă, importurile de gaze naturale au explodat cu aproape 47%, cele de produse petroliere cu 37%, iar cele de cărbune cu 24%.
Mai mult, o mare parte din curentul exportat pleacă din România în momentele în care producția din surse regenerabile este mare și prețurile sunt mici. În concluzie, exportăm ieftin și importăm resurse scumpe. Dacă ți se pare că e o poveste pe care ai mai auzit-o, e pentru că la fel facem și în agricultură. Exportăm, de exemplu, grâu ieftin, și importăm scump produse de panificație făcute din același grâu.
Revenind, tot acest import de energie scumpă se vede direct în facturile consumatorilor. Și scade și gradul de independență energetică al țării.
Alt paradox interesant: bursa de la București a atins un maxim istoric și crește în timp ce economia scade.
Unde e legătura între bursă și scăderea economiei?
Bursa reflectă așteptările investitorilor în legătură cu câteva zeci de companii mari, iar la București cele mai importante sunt băncile și companiile din energie. Exact sectoarele care au continuat să producă profituri consistente.
Și mai e un motiv. Dacă inflația este aproape 11%, iar depozitele bancare oferă în jur de 5%, banii din bancă pierd valoare. Așa că mulți investitori își mută economiile către acțiuni și dividende, care pot aduce randamente mai mari.
Există însă un detaliu interesant: deși bursa a crescut puternic, tranzacțiile au scăzut. Asta sugerează că nu intră neapărat bani noi în piață, pur și simplu, cei care dețin acțiuni nu se grăbesc să le vândă.
Am vorbit despre inflația de 11%, și poate ai auzit în contextul acesta termenul de „stagflație”. În mod normal, când economia încetinește, prețurile tind să se stabilizeze. În stagflație se întâmplă exact invers: economia scade, dar prețurile cresc. Iar România începe să bifeze tot mai multe dintre aceste simptome.
Imaginează-ți că salariul tău rămâne aproape la fel sau chiar scade în termeni reali, dar coșul de cumpărături, facturile și combustibilul se scumpesc de la o lună la alta. Nici nu trebuie să îți imaginezi, de fapt, asta trăim cu toții.
Nota de plată ajunge, deci, la populație, iar statul nu prea are soluții. Dacă stimulează economia prin cheltuieli și ajutoare, riscă să alimenteze și mai mult inflația. Dacă apelează la taxe mai mari și austeritate, încetinește și mai mult economia.
Cum te afectează inflația în funcție de salariu
Apropo, nici inflația nu se simte la fel pentru toți. În realitate, fiecare familie cheltuie banii diferit.
În general, dăm aproape jumătate din buget pe alimente, utilități și locuință. Dacă ai un salariu mare și cheltuiești mai mult pentru vacanțe, tehnologie sau servicii, inflația te afectează mai puțin. Dacă ești pensionar sau ai venituri mici și cea mai mare parte a banilor merge pe mâncare și facturi, inflația ta reală poate ajunge la 15% sau chiar 18%. Iar statistic, românii chiar cheltuie pe alimente cel mai mare procent din Uniunea Europeană: peste 23% din buget. În Luxemburg acest procent e de doar 9%
Asta înseamnă că fiecare scumpire la raft se simte mult mai puternic în țara noastră decât în Vest. Pe scurt, inflația nu este egală pentru toți: îi lovește cel mai tare pe cei care își cheltuie aproape toți banii pe strictul necesar.
- Proiectul „5 știri - Economic” este o colaborare între Euronews România și Libertatea.
