Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

"Viața ta începe de la zero în momentul în care treci granița". Povestea Katerynei, o refugiată din Ucraina pentru care România a devenit acasă

Publicat de: Felicia Macaleț

"Viața ta începe de la zero în momentul în care treci granița", așa își începe povestea Kateryna - o ucraineancă pentru care România a devenit "acasă" de mai bine de un an. Cuvintele ei descriu foarte bine povestea tuturor celor aproximativ patru milioane de refugiați care au ajuns în România după 24 februarie 2022. Aproape 100 de mii dintre ei au rămas să trăiască la noi în țară.

Dădea sunetul mai tare la desenele animate la care se uita fiul ei

Pentru Kateryna lumea s-a schimbat începând cu prima zi de război. Timp de două săptămâni a încercat să reziste în mijlocul  bombardamentelor, adăpostită în subsolul casei împreună cu fiul ei. Dădea mai tare sunetul desenelor animate la care se uita Dima pentru a acoperi zgomotul rachetelor și al exploziilor. A înțeles că pericolul este prea mare și fugit ca să se salveze.

Katerina, refugiată din Ucraina: “Viața ta ajunge la zero în momentul în care treci granița. Atunci înțelegi că tot ce a fost până în acel moment a rămas acolo. Acum totul e zero. Pentru că aici vii și ești nimeni, ești doar un refugiat și începi totul de la capăt. Dar să începi de la zero într-o  țară străină fără nicio resursă, poți considera că ești la -10, nu la zero, înțelegeți?”

Deși avea bilete de tren către Praga, cu două ore înainte de plecare, intuiția a făcut-o să ia decizia de a rămâne în România. Spune că aici a găsit oameni cu inimă mare, care au ajutat-o și a simțit bunăvoință din partea tuturor. Una dintre dorințele ei a fost să-și găsească un loc de muncă.

De mai bine de un an este manager într-o librărie din București, dar a revenit și la meseria ei de fotograf. Învață limba română și spune că zâmbetul rămâne soluția pentru orice moment de barieră lingvistică.

”Eu sunt Kateryna sunt din Ucraina. Foarte bine. O zi buna. La revedere. Fiul meu este foarte talentat. Nu fumez, nu dansez. Mulțumim… din suflet,” acestea sunt cuvintele pe care Kateryna le știe în limba română.

Integrarea ucrainenilor în comunitate

Katerina, refugiată din Ucraina: ”Sunt foarte fericită că am luat decizia să rămân aici. Iată mă gândesc că nu regret nicio clipă, chiar și atunci când mi-a fost greu. Țara nu este statul, este întâi de toate oamenii, și cele mai multe impresii de la ei ni le fac. Tocmai de aceea le sunt recunoscătoare, din numele tuturor ucrainenilor pentru că într-adevăr am fost absolut surprinși de ajutorul vostru, noi nu ne-am așteptat la o astfel de bunătate.“

Integrarea ucrainenilor în comunitate este una dintre provocările societății românești.

Pablo Zapata, reprezentantul UNHCR în România: ”Există o serie de componente în procesul de incluziune, care sunt importante deoarece se derulează în același timp. Noi spunem că este necesară, cel puțin, obținerea unui loc de muncă, solicitarea și obținerea de locuri de muncă. Pentru a putea face acest lucru trebuie să știi limba, iar dacă vrei să îți imaginezi un triunghi, cu locuri de muncă la un vârf al triunghiului, limba la următorul vârf și îngrijirea copilului, inclusiv școala la cel de-al treilea vârf. În prezent, rolul nostru este de a sprijini autoritățile astfel încât aceste trei elemente să funcționeze în același timp.”

La mai bine de un an de la începutul războiului prea puțini dintre ucrainenii care s-au refugiat la noi în țară vorbesc limba română, iar faptul că sunt prea puține cursuri de limba română și foarte multe cereri nu face decât să le îngreuneze adaptarea.

Pablo Zapat, reprezentantul UNHCR în România: ”Există intenția de a oferi acest lucru pentru încă 4.500-5.000 de oameni, de a învăța limba română, pe baza faptului că partenerii noștri raportează constant că aceste cursuri (n.r.: de limba română) sunt deja ocupate. În timp ce nu există nicio informație despre renunțarea la aceste cursuri, cererea este mult mai mare decât oferta. Există de asemenea unele instituții oficiale care furnizează tipul acesta de cursuri. Trebuie să contribuim cu aceste resurse.”

De la începutul războiului și până în prezent, datele de la Agenția ONU pentru Refugiați în Ucraina arată că 3,7 milioane de oameni care au fugit de război au ajuns în România. Cei mai mulți dintre ei au ales să meargă mai departe spre Vest, iar o parte dintre ei, în ciuda războiului, s-au întors acasă. Acum în România sunt peste 96.000 de refugiați din Ucraina, cel mai mare număr de la al Doilea Război Mondial încoace.

Fiecare familie de refugiați primește de la statul român 2.000 de lei pe lună pentru cazare și 600 de lei de persoană pentru hrană. Banii vin cu condiția ca adulții să aibă un job sau să fie în evidența agențiilor pentru forța de muncă, iar copiii să meargă la școală.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE