Ursula von der Leyen, a ridicat miza înaintea unei reuniuni cruciale a celor 27 de lideri ai Uniunii Europene, programată joi, la Bruxelles, prezentând discuțiile drept decisive pentru securitatea și independența Europei, potrivit Euronews.com.
„Pacea de ieri a dispărut. Nu mai avem timp pentru nostalgii. Ceea ce contează este modul în care facem față prezentului”, a declarat von der Leyen miercuri dimineață, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.
„Știm cât de urgentă este situația. Urgența este acută. O simțim cu toții. O vedem cu toții.”
Uniunea Europeană se află într-un moment de decizie privind două dosare majore, care ar putea defini imaginea sa globală și poziția pe scena internațională.
În primul rând, liderii trebuie să decidă cum poate fi sprijinită economic Ucraina, astfel încât să rămână capabilă să reziste agresiunii ruse. În al doilea rând, UE trebuie să hotărască dacă va finaliza un acord de liber schimb cu blocul sud-american Mercosur, într-un efort de a restabili încrederea în comerțul bazat pe reguli – o încredere aflată la un nivel minim după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
În ceea ce privește Ucraina, Ursula von der Leyen susține un plan fără precedent care prevede folosirea activelor statului rus înghețate pentru a acorda un împrumut de tip despăgubiri. Propunerea a divizat însă liderii europeni, iar Belgia – statul pe teritoriul căruia se află cea mai mare parte a acestor active – nu este convinsă că riscurile sunt împărțite în mod echitabil între țările membre.
Liderii UE trebuie să ia și o altă decizie importantă: dacă vor semna acordul de liber schimb cu Mercosur, după 25 de ani de negocieri. Planul necesită susținerea unei majorități calificate, adică cel puțin 15 state membre care să reprezinte minimum 65% din populația Uniunii.
Mai multe state importante, printre care Franța, se opun acordului, sub presiunea sectorului agricol intern. Italia a devenit un actor-cheie, întrucât Franța are nevoie de sprijinul Romei pentru a forma o minoritate de blocaj. Totuși, premierul italian Giorgia Meloni evită să-și clarifice poziția, ceea ce pune sub semnul întrebării viitorul acordului.
Franța încearcă, de asemenea, să obțină amânarea votului până anul viitor – o mișcare despre care susținătorii acordului spun că ar putea îngropa definitiv proiectul și ar afecta grav credibilitatea UE în America de Sud și la nivel global.
Miza este credibilitatea Uniunii Europene de a-și defini propria politică externă și comercială, într-un context în care se confruntă cu o administrație Trump mai agresivă, orientată spre o politică de tip „America first”.
În discursul său, Ursula von der Leyen a abordat direct schimbarea de atitudine a Statelor Unite față de Europa: „Noi, europenii, nu ne putem permite să lăsăm viziunile altora să ne definească.”
„Niciunul dintre noi nu ar trebui să fie șocat de ceea ce spun alții despre Europa. Dar să fie clar: nu ar fi pentru prima dată când presupunerile despre Europa se dovedesc depășite. Și nici prima dată când realizăm că ordinea mondială de după război se schimbă din temelii”, a adăugat președinta Comisiei Europene.
Declarațiile vin după ce o strategie de securitate națională a SUA a avertizat asupra unui presupus „declin civilizațional” al Europei. La scurt timp după publicarea documentului, președintele Donald Trump a descris continentul drept un ansamblu de „națiuni în declin”, conduse de politicieni „slabi”.
Mai recent, marți, reprezentantul SUA pentru comerț, Jamieson Greer, a lansat un nou atac la adresa reglementărilor digitale europene, acuzând UE și statele membre că impun „procese, taxe, amenzi și directive discriminatorii și hărțuitoare” împotriva furnizorilor americani de servicii.
Un purtător de cuvânt al UE a răspuns că „regulile noastre se aplică în mod egal și corect tuturor companiilor care operează în Uniunea Europeană”.
„Aceste reguli asigură un mediu sigur, echitabil și concurențial în UE, în conformitate cu așteptările cetățenilor noștri”, a adăugat acesta.
