Tot ce trebuie să știți despre planul UE de a reduce cu 15% consumul de gaze naturale

De Euronews  •  

Distribuie

DIMENSIUNE TEXT

Uniunea Europeană se pregătește pentru cel mai rău scenariu în această iarnă și acuză Rusia că instrumentalizează furnizarea de energie către blocul comunitar.

În condițiile în care 12 țări din UE se confruntă cu suspendarea parțială sau completă a furnizării gazului rusesc, guvernele Uniunii se tem că Kremlinul ar putea riposta la sancțiunile impuse de Occident prin suspendarea totală a aprovizionării cu gaz.

Săptămâna aceasta, UE a introdus un plan nou de reducere treptată a cererii de gaz pentru a evita suspendări spontane în această iarnă. Obiectivul este de a reduce consumul cu 15% din august până în martie.

Iată tot ce trebuie să știți despre această propunere.

De ce are UE obiectivul de a reduce consumul de gaze cu 15%?

Cifra se bazează pe cel mai pesimist scenariu prognozat de Comisia Europeană, în care Rusia ar întrerupe total livrările de gaze înainte sau în timpul unei ierni neobișnuit de friguroase.

UE s-ar confrunta într-o astfel de ipoteză cu o scădere de până la 45 de miliarde de metri cubi de gaz, adică 15% din consumul mediu al statelor membre între lunile august și martie.

Pentru UE, gazul este principala sursă de încălzire și este utilizat, în diferite proporții, și pentru producția de energie electrică.

Comisia arată că, în situația în care statele membre iau aceste măsuri și încep să facă economii de gaz înainte ca Rusia să închidă robinetele, șocul va fi limitat.

În cazul unei ierni normale, deficitul ar fi de 30 de miliarde de metri cubi de gaz, echivalentul unei reduceri de 10%.

Reducerea consumului de gaze cu 15% este voluntară sau obligatorie?

Deocamdată, reducerea consumului de gaz va fi voluntară.

Fiecare guvern se angajează – pe hârtie – să atingă obiectivul de a reduce consumul cu 15% până la sfârșitul lunii martie prin metode precum limitarea temperaturii aerului condiționat și a încălzirii, trecerea la combustibili alternativi și amânarea eliminării treptate a energiei nucleare.

Întreprinderilor, fabricilor, clădirilor publice și gospodăriilor private li se va cere să contribuie demersului colectiv, ceea ce presupune că guvernele vor trebui să organizeze campanii de conștientizare pentru populații, pentru a atrage atenția și a sensibiliza oamenii.

Nu este clar cât de departe vor fi dispuse să meargă statele membre în cadrul unei scheme de reducere voluntară, dar prețurile oscilante ale energiei pot servi drept motivație.

În cazul unei penurii severe sau a unei cereri excepțional de mari, obiectivul de reducere cu 15% a consumului de gaz va deveni obligatoriu, dacă UE declanșează alerta, un sistem de urgență fără precedent gândit de UE.

Cum poate fi declanșată o alertă la nivelul UE?

Inițiativa de a declanșa o alertă la nivelul Uniunii poate fi luată de Comisie sau de un grup de cinci țări. Liderii acestor state vor trebui să argumenteze că scăderea livrărilor de gaz rusesc nu mai poate fi compensată prin inițiative voluntare de reducere a consumului la nivel comunitar.

Ulterior, Consiliul UE va putea declanșa alerta Uniunii prin vot cu majoritate calificată, respectiv 55% din statele membre, reprezentând cel puțin 65% din populația UE, fără drept de veto individual.

În cazul în care măsura drastică trece, obiectivul de reducere cu 15% va deveni obligatoriu imediat. Însă calculul va lua în considerare eforturile anterioare realizate voluntar.

Dacă o țară a reușit să își reducă consumul de gaz cu 5% până la sfârșitul lunii noiembrie, iar la începutul lunii decembrie se declanșează o alertă la nivelul Uniunii, țara respectivă va trebui să își reducă consumul cu 10%, până în martie pentru a atinge pragul general de 15%.

Statele membre vor prezenta Comisiei un raport la fiecare două luni, în care vor explica acțiunile pe care le întreprind pentru a se conforma obiectivului obligatoriu.

Ar putea duce alerta la raționalizarea gazului în toată UE?

Da. Dacă surse alternative de energie nu vor fi găsite și limitarea temperaturii interioare nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivului, unele țări, cum ar fi cele puternic dependente de gazul rusesc, ar putea fi nevoite să recurgă la raționalizarea gazului.

În acest caz, guvernul statului în cauza va reglementa distribuția de gaz. UE a convenit să protejeze gospodăriile private și serviciile esențiale, cum ar fi școlile și spitalele, de orice măsuri de raționalizare, astfel încât povara va cădea probabil pe umerii sectorului privat.

Țările vor trebui să decidă ce fabrici și servicii vor continua să funcționeze și pe care le vor închide. Industriile esnețiale, cum ar fi cele alimentare, de sănătate și de apărare, vor fi prioritare, urmate de serviciile care funcționează la nivel transfrontalier și care asigură buna funcționare a pieței unice.

O atenție specială va fi acordată și fabricilor ale căror instalații pot fi deteriorate ireversibil dacă se opresc din funcționare, cum ar fi cele de sticlă, oțel, ceramică, textile și produse farmaceutice, precum și celor care utilizează direct molecule de gaz în procesele lor de producție, precum îngrășămintele și produsele chimice.

Există și eventuale derogări?

Trei țări vor fi exceptate în totalitate de la eventuala declanșare a sistemului de alertă al Uniunii: Irlanda, Malta și Cipru. Acestea sunt deconectate fizic de UE, astfel încât reducerea consumului de gaz nu ar aduce vreun beneficiu altor state.

Estonia, Letonia și Lituania au obținut, de asemenea, o derogare, deoarece, din cauza moștenirii sovietice, sunt încă conectate la rețeaua electrică a Rusiei și ar putea fi lăsate în beznă la un moment dat. Scutirea va intra în vigoare doar dacă Rusia va lua măsuri drastice.

Pe lângă aceste clauze, acordul final include o listă de derogări pentru a reduce parțial obiectivul de 15% și a-l aduce la un număr cu o singură cifră.

Una dintre derogări se va aplica țărilor care sunt slab conectate la alte state membre și care demonstrează că exportă gaze naturale lichefiate la maximum din capacitatea lor.

Spania și Portugalia, care au avut discuții îndelungate despre sistemul energetic unic al peninsulei iberice, au făcut presiuni pentru această schimbare și vor fi printre primii beneficiari.

O altă derogare se va aplica țărilor care depășesc obiectivul de stocare a gazelor la nivelul UE, care a fost stabilit recent la 80% până la 1 noiembrie. Aceasta este considerată o recompensă pentru cei care se străduiesc să stocheze cât mai mult gaz înainte de venirea iarnii.

Cele mai recente date privind stocurile de gaze arată că Danemarca, Polonia, Suedia și Portugalia au depășit deja pragul de 80%, iar Republica Cehă, Franța, Spania, Belgia și Italia se apropie de această țintă.

Țările care utilizează molecule de gaz în industrii esențiale și nu le pot înlocui peste noapte vor putea, de asemenea, să solicite o amânare parțială. În principiu, orice stat membru ar putea beneficia de această dispoziție, dar oficialii UE spun că impactul va fi limitat, deoarece doar câteva sectoare industriale, cum ar fi cel al îngrășămintelor, utilizează gazul ca materie primă.

De asemenea, statele membre care și-au majorat consumul de gaz cu 8% în ultimul an vor fi scutite parțial, deoarece obiectivul de reducere cu 15% se bazează pe consumul mediu din ultimii cinci ani.

Experții de la think tank-ul Bruegel estimează că Bulgaria, Grecia, Polonia și Slovacia se vor încadra în această categorie.

Nu cumva atâtea scutiri vor face planul să devină redundant?

Lista lungă de scutiri și derogări generează îndoieli serioase asupra eficienței sistemului de alertă al Uniunii.

Un înalt funcționar UE, care a vorbit sub protecția anonimatului pentru Euronews, a recunoscut că prevederile speciale înseamnă că economiile finale vor fi undeva între 45 de miliarde de metri cubi (scenariul iernii reci) și 30 de miliarde de metri cubi (iarna normală), dar fără a atinge pe deplin cifra cea mai înaltă.

Cu toate acestea, doar o singură scutire – cea pentru țările insulare – este automată. Celelalte derogări trebuie să fie examinate de la caz la caz de către Comisie, care va emite apoi un aviz, însoțit de observații.

Rămâne de văzut ce fel de măsuri va lua Bruxelles-ul dacă un stat membru aplică o derogare care nu este justificată sau dacă pur și simplu refuză să respecte obiectivul obligatoriu de 15%.

Ungaria a fost singura țară care a votat împotriva planului, numindu-l nejustificat, inutil și inaplicabil. Budapesta declarase anterior starea de urgență, restricționând exportul de energie, o decizie despre care Bruxelles-ul a avertizat că este contrară principiului solidarității și normelor pieței unice.

Situația de la Budapesta dovedește cât de sensibilă a devenit energia pentru capitale, care se află sub o presiune enormă din partea cetățenilor pentru a ține sub control facturile în creștere. Oficialii UE sunt încrezători că presiunea reciprocă dintre state ar putea contribui la aplicarea planului de a face economie și de a preveni încălcările prevederilor stabilite.

Taguri