Nu mai puțin de 70% pensie din ultimul salariu net aflat în plată, plus 15 ani pentru a se ajunge la vârsta standard de pensionare. Sunt ultimele prevederi din noul proiect privind pensiile magistrațiilor.
Și pe care guvernul speră să obțină avizul CSM până la începutul săptămânii viitoare. Dar acesta presupune în continuare riscuri pentru banii din PNRR. În plus, magistrații sunt tot nemulțumiți.
CSM nu este de acord cu propunerea. Din partea Consiliului, Claudiu Sandu a subliniat că magistrații au susținut un alt model — un procent mai mic și pe baza salariului brut: „Noi am spus 65% din salariul brut”.
Un alt argument al CSM este legat de echitate: există deja pensii „semnificativ mai mari decât salariul”, iar noua lege nu le vizează pe cele aflate în plată.
Consiliul avertizează că reforma riscă să lege pensiile de salariile astronomice de la finalul carierei, ceea ce ridică probleme de echilibru social și moralitate instituțională.
Aceasta nu este prima încercare de reformă: o variantă similară a fost respinsă de Curtea Constituțională (CCR) pe motive procedurale. Guvernul susține însă că problema poate fi rezolvată și că reformarea este esențială pentru echilibrarea cheltuielilor bugetare și pentru accesarea fondurilor europene.
Dacă legea nu este adoptată până la termenul stabilit în PNRR, România ar putea pierde o sumă importantă — 231 milioane de euro, avertizează liderii guvernului.
În același timp, opoziția din interiorul sistemului judiciar amenință cu blocaje: CSM ar putea refuza avizul, ceea ce ar complica procedura legislativă.
Pe plan social, reformele ar putea afecta atractivitatea profesiei de magistrat — dacă pensiile nu mai sunt considerate un beneficiu „special”, unii magistrați se tem că noile generații nu vor mai vedea cariera în justiție ca o opțiune pe termen lung.
