Călin Georgescu ar fi intenționat să se mute în Italia după expirarea măsurii controlului judiciar și să ceară azil politic, potrivit unor surse apropiate anchetei.
Fostul candidat la alegerile prezidențiale 2024 ar fi plănuit să locuiască în Italia împreună cu familia și cu mai multe persoane din cercul său. Aceleași surse susțin că Georgescu i-ar fi cerut lui omului de afaceri Ionel Rusen să îi caute o vilă în regiunea Toscana.
Anchetatorii continuă verificările la locuința lui Călin Georgescu din Mogoșoaia, unde caută bani și documente.
Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, ar fi fost identificate documente considerate relevante pentru istoricul cauzei și pentru legăturile cu alte persoane cercetate.
Aceleași surse susțin că Georgescu considera că în Italia ar putea beneficia de protecția legislației italiene.
Cum a scăpat Alina Bica de închisoare după ce a fugit în Italia
Fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, condamnată la patru ani de închisoare, a scăpat de pedeapsă. În octombrie 2025, Curtea de apel București a decis să îi retragă mandatul european de arestare pe pentru că și-a executat pedeapsa în Italia, dar acolo nu a stat nicio zi după gratii.
Alina Bica fusese dată în urmărire în 2019, fiind cercetată în mai multe dosare. Unul dintre ele viza favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, pentru care a fost condamnată la închisoare. Judecătorii din Italia, țara în care a fugit, au decis să execute pedeapsa emisă de România, însă într-o formă de arest la domiciliu și doar pe timpul nopții.
- Alina Bica se afla pe lista fugarilor celebri.
Alina Bica mai făcuse contestații la instanțele din România, dar, până acum, toate i-au fost respinse. Prin noua decizie, fosta șefă a DIICOT se poate întoarce în România, fără să mai fie arestată la intrarea în țară.
Italia, o destinație preferată de fugarii condamnați
În cazul lui Ionel Arsene, predarea a fost refuzată, având în vedere condițiile de detenție din România. Parchetul italian a formulat cale de atac.
Ionel Arsene a fost dat în urmărire generală de Poliția Română. Potrivit unor surse, acesta s-ar afla în Italia, unde a plecat în data de 4 martie.
Președintele Consiliului Județean Neamț are de executat în România o pedeapsă de 6 ani și 8 luni de închisoare.
Gino Mario Iorgulescu – este urmărit internațional în vederea executării unei pedepse de 3 ani închisoare la care a fost condamnat de către Judecătoria Sectorului 3 București pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la lipsire de libertate în mod ilegal și în vederea efectuării urmăririi penale pentru infracțiunea de conducere unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe și ucidere din culpă (mandat european de arestare emis de către Tribunalul București).
Cu hotărârea din 31.05.2022, Curtea de apel din Milano a dispus ca cele două mandate să nu fie executate, având în vedere ”starea mentală” a persoanei solicitate, care nu îi permite o ”participare conștientă” la proceduri.
Instanțele străine nu pot refuza predarea condamnaților, decide CJUE
Condamnații fugari ar putea fi aduși în țară. O instanță străină nu poate refuza predarea unei persoane care a fost trimisă la închisoare fără acordul țării în care a fost emis mandatul. Decizia aparține Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a fost luată în baza istoricului unui condamnat care voia să scape de închisoare și s-a refugiat în Italia.
Infractorii români nu mai pot fugi de închisoare
Efectele ar putea să însemne aducerea în țară a condamnaților care trebuie să își execute pedeapsa și sunt fugiți din țară. Exemplu, Prințul Paul, care se află în Franța, țară care a refuzat ca el să fie predat autorităților din România.
Nu este un caz singular, iar Italia a fost un caz special pentru că foarte mulți deținuți români condamnați, care urmau să fie deținuți, s-au refugiat acolo - unii chiar înainte să fie aplicate mandatele de condamnare la închisoare. Statul român s-a luptat foarte mult pentru a-i putea aduce în țară pe cei pe care a și reușit, cum ar fi Darius Vâlcov.
Curtea Europeană de Justiție a Uniunii Europene a spus astfel că o instanță din străinătate poate să refuze predarea doar dacă România, în cazul nostru, nu își dă acordul în acest sens. Lucru puțin probabil, pentru că este și o politică a politicienilor, a foștilor miniștri de Justiție, pentru ca procesul de aducere în țară a acestor condamnați să fie unul grăbit cu atât mai mult cu cât a intrat în vigoare și legea fugarilor, care prevede o pedeapsă de până la trei ani de închisoare în cazul în care condamnații fug de executarea pedepsei.
