Dacă lucrați de la distanță, probabil că sunteți familiarizat cu sunetul notificărilor ”Teams” sau ”Slack”. Experții cred că acest zgomot digital ne stresează.
Instrumentele digitale ocupă din ce în ce mai mult spațiu la locul de muncă și servesc drept mediatori. Cu toate acestea, ele dezvoltă și riscul "stresului digital", întrucât un studiu recent indică faptul că 31% dintre angajați sunt expuși la hiperconectivitate, potrivit Euronews Next.
"Aceste instrumente, cum ar fi e-mailurile, instrumentele de teleconferință, mesageria internă, accesul la internet etc, ne-au perturbat viața", a declarat profesorul William Dab, epidemiolog și fost director general al Ministerului Sănătății, în cadrul unei conferințe intitulate "Stresul digital, un risc emergent".
"S-ar putea ca aceste instrumente sau, mai precis, modul în care folosim aceste instrumente să se întoarcă împotriva noastră?", a întrebat el în timpul intervenției sale la un târg dedicat sănătății și securității la locul de muncă.
"Ceea ce mi se pare provocator, mai ales în ultima vreme post-COVID și în timpul blocajelor, este proliferarea canalelor, până la punctul în care nu știm de unde vin lucrurile", a declarat Adrien Debré, avocat la o firmă de afaceri, într-un interviu acordat AFP.
"Acest lucru face dificilă gestionarea fluxului de informații. Este ca un set de Matrioșka care trebuie deschise", a spus el.
Cu munca la distanță și organizațiile din ce în ce mai descentralizate, "suntem în spatele ecranelor noastre toată ziua", a adăugat Jérôme, un manager din sectorul bancar care a preferat să nu-și dea numele de familie. Chiar și la birou, întâlnirile video sunt "galopante".
"Este epuizant", a adăugat el.
Potrivit lui Dab, vorbim de "stres digital" atunci când cantitatea de informații disponibile pe care trebuie să le procesăm depășește capacitatea noastră, un fenomen etichetat, de asemenea, drept "supraîncărcare informațională", "dificultate digitală" sau "technostress".
Consecințele "bine cunoscute" ale stresului
În ochii epidemiologului, fenomenul central este "supraconectarea", care poate duce la "supraîncărcare mentală".
El semnalează "un cerc vicios cu o presiune continuă care ne face să sărim de la o sursă de informații la alta" și senzația, la un moment dat, de "pierdere a controlului".
Aceasta este o situație de stres "a cărei formă extremă este burnout".
"În calitate de medic, analizez acest lucru ca pe o nouă formă de dependență", ale cărei consecințe sunt încă puțin cunoscute, deși consecințele stresului sunt "bine cunoscute", spune Dab.
Aceste consecințe nu sunt doar psihice, ci și asociate cu o "creștere a riscurilor cardiovasculare, a riscurilor metabolice" și cu "efecte imunitare".
În plus, stresul diminuează performanțele, iar instrumentele digitale, deși deschid ușa muncii la distanță, ne pun, de asemenea, într-o situație de izolare. "Pe scurt, aceste instrumente care ne sunt atât de utile pot, de asemenea, să afecteze sănătatea și calitatea vieții profesionale", a spus el.
Pentru a ilustra "puținele date" pe această temă, Dab citează un studiu publicat la jumătatea lunii mai.
Realizat de Observatorul supraîncărcării informaționale și al colaborării digitale, acesta a fost realizat, în special, prin analiza e-mailurilor a aproape 9.000 de persoane în mod continuu timp de doi ani.
31 la sută dintre angajați sunt expuși la hiperconectivitate
Deși studiul nu pretinde că are valoare statistică din cauza dimensiunii reduse a eșantionului de companii (10), acesta arată că 31% dintre angajați sunt expuși la hiperconectivitate prin trimiterea de e-mailuri după ora 20.00 mai mult de 50 de seri pe an (117 seri pentru directori).
În plus, peste 50 la sută dintre e-mailuri primesc un răspuns în mai puțin de o oră, iar aceste mesaje generează "mult zgomot digital", 25 la sută din acesta fiind atribuit "răspunsului la toate".
Studiul a măsurat, de asemenea, perioadele de "concentrare totală" (o oră fără a trimite e-mailuri).
În cazul directorilor, ponderea lor săptămânală este de numai 11 la sută (24 la sută pentru manageri și 42 la sută pentru angajați).
Acest lucru înseamnă "o pierdere de sens, de eficiență și de profunzime a analizei" pentru epidemiolog. "Este posibil să atingem un prag de toxicitate".
Dar "putem face ceva în acest sens", ne asigură epidemiologul: prin restrângerea informațiilor la "ceea ce este cu adevărat esențial", prin păstrarea "sloturilor în care ecranul este închis" sau prin activități fizice sau de relaxare.
În cele din urmă, este vorba de "a nu ne lăsa posedați în același mod în care nu ne lăsăm posedați de droguri".
