Spațiul Schengen se confruntă cu una dintre cele mai serioase provocări din ultimii ani, după o vară marcată de un nou val de migrație. Criza din Ceuta, unde peste 70.000 de migranți au intrat ilegal într-o singură zi, a declanșat un efect de domino în Europa: controale reintroduse la frontiere, tensiuni între statele membre și noi discuții despre modul în care migranții ar trebui redistribuiți sau returnați. Problema migrației revine astfel în centrul agendei europene în această toamnă, potrivit Euronews.com.
Criza din Ceuta pune la încercare spațiul Schengen
Peste 70.000 de migranți ilegali au intrat în exclava spaniolă Ceuta pe 30 iulie, într-o singură zi. Numărul a depășit totalul celorlalte intrări ilegale înregistrate la frontierele europene de la începutul anului 2026.
Criza a provocat tensiuni politice în Spania, dar efectele s-au răspândit rapid și în restul Uniunii Europene. Una dintre primele consecințe a fost revenirea controalelor la frontierele interne ale spațiului Schengen.
Italia a reintrodus pentru o lună controalele la frontierele aeriene și maritime cu Spania, iar Danemarca și Finlanda au cerut chiar suspendarea temporară a Spaniei din Schengen.
Madridul a răspuns printr-o măsură similară împotriva Italiei, iar la sfârșitul lunii cele două țări au decis să prelungească restricțiile cu încă 15 zile.
„Sistemul Schengen a devenit una dintre principalele victime ale dinamicii politice interne și ale preocupărilor statelor membre legate de migrație”, a explicat pentru Euronews Davide Colombi, cercetător în domeniul migrației la think tank-ul CEPS din Bruxelles.
Tot mai multe state europene controlează din nou frontierele
Presiunea nu se limitează însă la Spania și Italia. În prezent, nouă state membre: Germania, Spania, Italia, Danemarca, Austria, Olanda, Polonia, Franța și Suedia, precum și Norvegia au reintrodus temporar controalele la frontieră, invocând migrația ilegală sau amenințările teroriste.
Statele membre pot introduce unilateral astfel de controale temporare pentru o perioadă de până la șase luni, cu posibilitatea prelungirii până la doi ani din motive de securitate.
Problema a ajuns și pe masa miniștrilor europeni de interne. În cadrul unei reuniuni extraordinare organizate în august, 22 de guverne au transmis că sunt pregătite să ia „orice măsuri necesare” pentru protejarea ordinii publice și limitarea deplasărilor migranților dintr-un stat membru în altul.
„Migrația va avea repercusiuni ample asupra mișcărilor interne. Deocamdată, Comisia alege căi diplomatice în loc să aplice legislația UE și să conteste reintroducerea controalelor la frontieră”, a declarat Colombi.
Solidaritatea dintre statele UE, pusă la încercare
Criza din Ceuta reprezintă și unul dintre primele teste importante pentru noile reguli europene privind migrația și azilul, intrate în vigoare pe 12 iunie.
Noul sistem prevede ca statele aflate sub presiune migratorie să primească sprijin din partea celorlalte țări. Acesta poate lua forma relocării solicitanților de azil, a unor contribuții financiare sau a finanțării personalului și costurilor operaționale.
Tocmai relocarea migranților rămâne însă unul dintre cele mai sensibile subiecte.
Spania se află printre statele considerate sub presiune migratorie și urmează să beneficieze de mecanism. În total, 8.878 de solicitanți de azil aflați în Spania, Italia, Grecia, Cipru și Malta ar urma să fie preluați de alte state membre.
Mecanismul nu îi include însă pe majoritatea migranților marocani care au intrat ilegal în Ceuta în luna iulie și care au fost sau urmează să fie returnați în țara de origine.
În același timp, apar deja tensiuni privind așa-numitele „mișcări secundare”, situațiile în care migranții intră în Uniunea Europeană printr-un stat, dar se deplasează ulterior într-o altă țară și solicită azil acolo.
UE pregătește centre de returnare a migranților în afara blocului comunitar
O altă direcție prin care Uniunea Europeană încearcă să reducă presiunea migrației este accelerarea returnării persoanelor care nu au dreptul să rămână pe teritoriul blocului comunitar.
Noile reguli permit statelor membre să trimită migranți inclusiv într-o țară cu care aceștia nu au o legătură directă, dacă există un acord bilateral pentru înființarea unor centre de returnare.
Germania, Austria, Danemarca, Grecia și Olanda lucrează împreună la un astfel de proiect și poartă discuții, potrivit informațiilor Euronews, cu Uganda și Rwanda. Cele cinci state vor analiza progresele în cadrul unei reuniuni programate pe 4 septembrie, la Copenhaga.
Modelul provoacă însă controverse, în special în ceea ce privește responsabilitatea pentru persoanele trimise în aceste centre și respectarea drepturilor acestora.
„Până acum, nu este clar cine este responsabil pentru migranții dintr-un centru de returnare, cât timp pot rămâne acolo și cine le monitorizează condițiile și oferă căi de atac eficiente în cazul încălcării drepturilor omului”, a explicat Colombi.
Expertul consideră că astfel de centre ar putea ajunge inclusiv în fața instanțelor.
„Cred că vor exista procese împotriva centrelor odată ce acestea vor fi implementate pe teren, existând riscul unei respingeri complete de către Curte, așa cum s-a întâmplat cu schema de migrație dintre Marea Britanie și Rwanda”, a spus acesta.
Toamna aduce o dezbatere decisivă pentru Schengen și politica de migrație
Migrația va rămâne unul dintre principalele dosare europene în următoarele săptămâni. Miniștrii de interne și ambasadorii statelor membre vor avea mai multe reuniuni, iar liderii UE sunt așteptați să discute subiectul la Consiliul European din octombrie.
Pe masă vor fi atât viitorul controalelor din spațiul Schengen, cât și redistribuirea solicitanților de azil, returnarea migranților ilegali și stabilirea mecanismului de solidaritate pentru 2027.
