Din ce în ce mai mulți români se tem că țara noastră ar putea fi implicată în război. Asta spune cel mai recent studiu din barometrul Informat, în cadrul unui sondaj realizat de INSCOP Research, care arată că 42% din populație crede în această posibilitate.
Acest procent de 42% este de aproape trei ori mai mare decât următoarea sursă de îngrijorare a românilor, adică înrăutățirea stării de sănătate (15%) sau creșterea prețurilor (aproape 15%).
Sondaj. 42% din români se tem că țara noastră ar putea fi implicată în război
Interesant este că persoanele cel mai îngrijorate de posibilitatea unui război sunt preponderent votanții PSD și AUR, urmați de cei ai PNL și USR.
Datele studiului arată că femeile sunt mai îngrijorate decât bărbații în ceea ce privește posibilitatea ca România să fie implicată în război. Iar la capitolul categorii de vârstă, cei mai preocupați de acest aspect sunt cei de peste 60 de ani, urmați de tinerii de 18-29 de ani.
Totodată, mai înjrijorați sunt angajații de la stat față de angajații din mediul privat.
„Agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, intensificarea conflictului și dificultățile legate de ajungerea la o soluție de pace se numără printre motivele unei asemenea percepții. La aceaste motivații obiective se adaugă acțiuni de dezinformare persistente promovare de entități politice locale care au răspândit narațiuni false ale Rusiei, în scop vădit electoral.
Dincolo însă de propaganda ostilă menită să provoace disensiuni în societatea românească, riscurile de securitate sunt reale și provoacă o anxietate puternică în rândul românilor. Din acest motiv, încrederea în NATO și Armată este atât de ridicată, iar o majoritate puternică sprijină creșterea cheltuielilor pentru înzestrarea Armatei României, așa cum au surprins cercetările INSCOP anterioare", susține directorul INSCOP, Remus Ștefureac.
Dezinformările din ce în ce mai frecvente, promovate și de unele voci extremiste, dar și de propaganda dusă de ruși în toată Europa, împreună cu războiul hibrid, contribuie aproape exclusiv la aceast scenariu.
„Pe de altă parte, statul și societatea românească trebuie să găsească rapid antidotul la războiul informațional agresiv al Rusiei și entităților locale care răspândesc dezinformările mașinăriei de propagandă și care amplifică polarizarea, sădind adânc minciuni periculoase care prind rădăcini în percepția prea multor români", a explicat Remus Ștefureac.
Pentru a combate propaganda și știrile false, Consiliul Național al Audiovizualului se reformează din temelii și a anunțat, pe 28 mai, o investiție de 20,4 milioane de euro din bani europeni pentru proiectul DECA (Digitalizare pentru Eficientizare și o mai bună Comunicare în domeniul Audiovizual).
CNA susține că va deveni astfel „o autoritate media adaptată realităților digitale și capabilă să protejeze eficient publicul.”
