România nu are nicio soluție după ce grindina a distrus livezi și culturi întregi. Ministrul Agriculturii anunță că programul antigrindină nu va fi repornit până nu va exista un studiu de impact asupra mediului, iar instalațiile vor fi omologate.
Zeci de mii de hectare au fost afectate de grindină primăvara aceasta.
Declaratiile ministrului Florin Barbu vin la mai bine de doua luni dupa ce sistemul antigrindină a fost oprit în România, după aproape 20 de ani de functionare.
Lansarea rachetelor trebuia să înceapă, ca în fiecare an, pe 15 aprilie, dar Ministerul Agriculturii a suspendat tragerile.
Iodura de argint, odată ajunsă în nori, sparge particulele de gheață și previne formarea boabelor mari de grindină. Rezultatul: mai puțină grindină și mai multă ploaie.
Cinci din cele șase puncte de comandă de unde se lansează rachetele antigrindină în România sunt gestionate de Intervenții Active în Atmosferă, operator privat. Ministerul agriculturii ar vrea să mute activitatea la agenția statului:
„Îmi doresc foarte mult ca tot acest sistem de operare să se realizeze cu angajați ai Agenției. Practic, dacă noi aveam o cheltuailă de aproape 50 de milioane de euro cu o societate comercială fără a fi o achizție publică cu încredințare direct pe acest sistem vreau să vă anunț că dacă pe acești oameni îi vom angaja pe agenția antigridină din România costurile vor scădea la jumătate. Putem dezvolta cu diferența de bani alte sisteme.”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii.
Racheta antigrindină este considerată cea mai învechită metodă de prevenție a fenomenelor extreme, multe țări au trecut deja la generatoare terestre, care trimit iodura de argint în nori prin ardere controlată la sol, nu prin explozie ca în cazul rachetelor.
România, Serbia, Macedenonia de Nord, Republica Moldova, Bulgaria și Croația încă folosesc rachete antigrindină, în timp ce Ungaria a renunțat la ele în 2018 și a cumpărat generatoare considerate mai ieftine și mai prietenoase cu mediul. Și vecinii bulgari au în teste generatoarele.
