Patru drone sau resturi de dronă au fost descoperite într-o singură zi în România, pe 14 august. Este cel mai mare număr de asemenea aparate de zbor pe teritoriul țării noastre care au fost găsite într-un interval atât de scurt.
Drona doborâtă la Buzău, singura susceptibilă că ar fi atacat direct România
Totul s-a schimbat însă din data de 29 mai. La acea vreme pentru prima dată, o dronă a lovit un bloc din Galați și a rănit două persoane aflate la ultimul nivel. Incidentul șocant a continuat cu cel de pe 24 iulie, când o dronă a fost doborâtă în județul Buzău, în apropiere de localitatea Padina. Totodată, a fost prima dată când un astfel de aparat de zbor este doborât în țara noastră.
Chiar dacă de atunci au mai existat pătrunderi de dronă pe teritoriul României (trei au fost doborâte), contraamiralul în rezervă Constantin Ciorobea consideră că drona din Buzău ar putea fi singura care ar fi avut ca scop să atace România.
Constantin Ciorobea, contaamiral de flotilă (r): „Singura în care ar putea să intervină eventuale semne de întrebare în ceea ce privește intenția a fost aceea spre Buzău și a fost doborâtă pe teritoriul României. Acolo apare cu foarte mari semne de întrebare dacă a fost ceva intenționat. În rest, toate celelalte drone care au intrat în spațiul aerian, sau au fost doborâte și au căzut sunt parte a acestui război și sunt ori deviate de bruiaj, ori sunt lovite și cad pe teritoriul României. Zburând deasupra Dunării, ucrainenii trag în ele și, prin lovitură, ajung să cadă în România. Deci nu sunt atacuri intenționate.”
Între timp, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat un bilanț care poate speria pe oricine: peste 100 de drone au fost detectate în interval de 96 de ore în proximitatea spațiului aerian românesc.
Postarea lui Radu Miruță: „În ultimele 96 de ore, radarele MApN au descoperit în proximitatea spațiului aerian românesc peste 100 de UAV-uri (drone), dintre care câteva zeci au fost lansate în roiuri, în cadrul a 7 atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Cele mai multe au fost distruse de apărarea Ucrainei, în afara teritoriului românesc, dar foarte aproape de noi. Resturi din ele au fost aduse de valuri.
Nu există însă indicii conform cărora gradul de risc ar fi crescut pentru populație. Aeronave de luptă NATO au fost ridicate preventiv de 7 ori și au fost 9 ridicări graduale ale nivelului de alertă pentru misiunile de poliție aeriană, urmate apoi de o decolare sau nu, în funcție de situație. De 3 ori, în același interval de 96 de ore, a fost ridicat și elicopterul, cu scop de prevenție ori de cercetare.”
Soluția? Închidem spațiul aerian
Având în vedere intensificarea atacurilor în zona porturilor dunărene și maritime ale Ucrainei, Constantin Ciorobea avertizează că astfel de incidente vor fi din ce în ce mai frecvente. El susține că România poate lua modelul Finlandei.
Constantin Ciorobea, contaamiral de flotilă (r): „E primul aspect care trebuie clarificat și comunicat cetățenilor, pentru că, până vin aliații cu sprijinul, până vin achizițiile prin SAFE, cetățenii trebuie informați și pregătiți să se protejeze singuri. Realitatea arată că este nevoie și de o reacție a cetățenilor în astfel de situație. Mai departe, cred că, totuși, anumite soluții apar, pentru că vedem că Spania s-a oferit să vină cu cele trei avioane de luptă anti dronă, cu cele trei elicoptere care sunt pregătite să acționeze. Nu au ajuns încă, urmează să sosească, vor intra în serviciu.
De asemnea, aici trebuie o decizie la nivel politic, pentru că vedem la nivelul alianței o abordare la nivelul României, Poloniei, țărilor baltice, adică avem serviciul de poliție aeriană care intervine pentru a doborî aceste drone. Dar avem și modelul Finlandei, care a închis spațiul aerian, o parte din spațiul maritim, considerând că orice obiect care apare în acea zonă este doborât imediat, nu se mai întreabă despre ce e vorba. Orice obiect care apare în zona care este interzisă pentru zbor sau pentru navigație este angajat direct, fără a se mai face acea recunoaștere. (...)
Trebuie o reacție diplomatică și aș merge pe propunerea Turciei, aceea de a adresa părților să evite să afecteze traficul maritim, fluvial și, poate chiar la nivelul UE, o nouă adresă către Rusia să se abțină. Dar pe de altă parte, trebuie înțeles că cele două părți trebuie să ajungă la o înțelegere privind spațiul maritim și asigurarea libertății de navigație, pentru a nu fi afectate navele care nu aparțin țărilor angajate în luptă. Iar acestora să li se asigure libertatea de navigație în afara zonelor care nu sunt în conflict. Aici avem inclusiv poziția SUA, prin JD Vance, care s-a adresat inclusiv Ucrainei, să se abțină la a mai lovi anumite ținte în portul Novorossiisk, care, la fel, nu fac parte din conflict.”
