Vladimir Putin a depus jurământul pentru noul mandat de președinte al Rusiei, în cadrul unei ceremonii opulente de la Palatul Kremlin, locul unde și țarii ruși au depus jurământul. A făcut-o și Putin, cu mâna pe o ediție specială a Constituției, într-o sală poleită cu aur, din somptuosul palat, acolo unde oaspeții au fost aleși pe sprânceană.
Mesajul de forță al lui Putin la ceremonia de învestire ca președinte al Rusiei
Putin a avut și un discurs care vine la o zi după ce rușii au anunțat exerciții cu arme nucleare tactice, ca avertisment pentru aliații Ucrainei. Practic, această ceremonie are loc după un mesaj contondent al lui Putin, în care pur și simplu a ținut să dea de veste despre acele viitoare exerciții.
Dorin Popescu, fost diplomat în Rusia și Ucraina, analist de politică externă: "Putin vrea să marcheze noul său mandat cu un element propagandistic foarte dur, încercând să acrediteze, cel puțin pe prima parte a mandatului său, teza potrivit căreia el este capabil să conducă ferm o țară care se află în război nedeclarat cu NATO și nu cu Ucraina. Acesta este mesajul de forță.
Sunt extrem de convins că Putin a gândit acel mesaj de forță ca fiind unul care marchează, în mod simbolic, debutul noului său mandat prezidențial. Pe de altă parte, astăzi a avut o alocuțiune echilibrată și relativ pertinentă sau oricum mult mai blândă, mai ponderată, mai echilibrată, mult mai puțin caustică, mult mai puțin toxică decât declarațiile sale anterioare. O declarație-cadru în cadrul căreia el identifică și numește principalele dimensiuni prioritare ale activității sale ca președinte.
Aici sunt remarce pozitive cu privire la disponibilitatea teoretică a Federației Ruse de a colabora cu diferiți actori statali pentru o arhitectură de securitate europeană și euroasiatică și tradiționala trimitere la presupusa ordine globală multipolară pe care Rusia și alți centri de putere și de dezvoltare mondială și-ar dori-o."
Ce reprezintă boicotul de la ceremonia de învestire a lui Vladimir Putin ca președinte al Rusiei
Țări precum Germania, Marea Britanie, SUA, Canada au anunțat că nu trimit vreun reprezentant la ceremonia de învestire.
"Cu siguranță că nu am considerat aceste alegeri drept libere și corecte", a spus purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american.
Nici țările baltice, care nu mai au emisari la Moscova, nu au participat la eveniment.
Anterior, Ucraina a cerut statelor aliate și organizațiilor mondiale să nu-l recunoască pe Putin ca președinte legitim al Federației Ruse. E la putere de un sfert de secol și va mai fi la putere pentru următorii șase ani.
Dorin Popescu, fost diplomat în Rusia și Ucraina, analist de politică externă: "Boicotul nu este unul integral - dar au existat unele clivaje care astăzi au generat o anumită prezență diplomatică la evenimentul de la Kremlin a unora dintre misiunile diplomatice ale statelor membre UE și absența altora. Nu a existat o decizie comună privind reprezentarea diplomatică. Dacă ar fi existat la nivelul UE, ea ar fi fost pusă în practică.
În al doilea rând, există sigur anumite clivaje în interiorul UE - știm de Ungaria, de Slovacia, țări care și-au anunțat o participare diplomatică la ceremonie. Există anumite state în interiorul UE care își flexibilizează și nuanțează poziția față de Rusia.
Li s-a adăugat Franța în mod accidental și conjunctural și nu aș pune mare preț pe prezența reprezentantului diplomatic al Franței la eveniment. De ce? În modesta mea evaluare, declarațiile puternice, clare, convingătoare ale președintelui Macron, reiterate recent, cu privire la disponibilitatea Franței de a analiza în mod responsabil varianta trimiterii de trupe franceze în cazul în care armata rusească reușește să rupă frontul ucrainean în sud sau în est și Kievul va solicita ajutor militar Franței - iată că aceste declarații, despre care îndrăznesc să presupun că au în spate o voință politică fermă și un angajament politic ferm al Parisului de a le onora - aceste declarații sunt mai importante decât prezența ambasadorului Franței la evenimente."
Rusia, țara țarului Putin
După startul invaziei la scară largă a Ucrainei, din februarie 2022, care a devenit cel mai mare conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, Rusia a fost puternic sancționată de Occident, iar acum se îndreaptă spre alte regimuri, precum China și Coreea de Nord, pentru a cere sprijin.
Pe 17 aprilie 2024, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat o rezoluție prin care se solicită statelor membre să ”nu-l recunoască pe Vladimir Putin ca președinte al Federației Ruse” și să ”înceteze toate contactele cu acesta”, cu excepția celor umanitare. Reprezentanți ai opoziției ruse din exil, printre care Iulia Navalnîi, au făcut deja cereri similare.
A existat și un element-cheie în evenimentele din Rusia din ultimele două zile și el este legat de acel anunț al exercițiilor nucleare. Iar cheia este că rușii nu și-au anunțat partenerii despre acest subiect, cum o face în mod obișnuit.
Cristian Pîrvulescu, politolog: "O țară autoritară, cu o economie de război, care are din ce în ce mai multe probleme, cu un PIB pe cap de locuitor echivalent cu al Portugaliei, deci sub al României în momentul de față, dar care încearcă, visează la puterea pe care o avea în perioada sovietică.
Acesta e și motivul pentru care Vladimir Putin încă se mai bucură de o oarecare susținere în Rusia. Pentru că cei care au rămas în interior sunt dintre cei care au nostalgia vechii Uniuni Sovietice, care au trecut perioada Elțîn și o consideră ca fiind o perioadă dezastruoasă din viața lor și din viața țării lor și care văd din acest război o revenire a Rusiei pe plan internațional. Putin a fost atunci premier doar un an de zile, pentru a deveni președinte și după ce deja dădea lovituri importante democrației și își începea cariera politică cu război. Pentru că Putin egal război.
În martie 2000 a fost ales președinte, iar în iulie 1999 a devenit prim-ministru. Din septembrie 1999, Rusia s-a confruntat cu războaie: războiul din Cecenia, apoi războiul din Georgia, iar apoi războiul din Crimeea, care nu a început în 2022, ci în 2014. Iar Rusia nu este într-o situație extraordinară.
Domnul Popescu aprecia discursul mai degrabă ponderat al lui Putin, dar dumneavoastră întrebați dacă exista vreo legătură între evenimentele de astăzi și decizia pe care Putin a luat-o ieri, cu acele exerciții cu arme nucleare din districtul de sud. Pentru că ceea ce e interesant este că, anul trecut, în octombrie, s-au întâmplat în extremul orient. Este un semnal care se transmite Franței. De altfel, ministrul de Externe Lavrov a chemat atât ambasadorul Marii Britanii, cât și ambasadorul Franței la Ministerul de Externe pentru a le reproșa declarațiile fostului prim-ministru Cameron - actualmente ministru de Externe al Regatului Unit - și ale președintelui Macron, declarații la care se referea și domnul Popescu. Și asta pentru că cele două țări sunt țări care posedă arma nucleară.
Răspunsul a fost cel pe care îl vedeți, care ține de un fel de exercițiu de retorică militaristă. Nu trebuie să-l exagerăm, trebuie însă să-i vedem semnificația politică. Este un fel de avertisment.
Ceea ce se întâmplă acum și nu se întâmpla înainte este că Rusia nu și-a anunțat în niciun fel partenerii, conform tratatelor, că vor avea loc aceste exerciții. Doar a făcut o declarație publică. Și știm sigur că decizia îi aparține lui Putin și că este legată de festivitățile de astăzi, ca și de cele care vor urma, pentru că suntem înaintea sărbătoririi victoriei împotriva fascismului în cel De-Al Doilea Război Mondial, 9 mai. Este o demonstrație a puterii Rusiei, o demonstrație, în mare măsură, pentru interior. Adică Putin trebuie să-și convingă susținătorii care au rămas în continuare puternici și că joacă ceva."
Situația din Rusia, în contextul războiului din Gaza
Cristian Pîrvulescu, politolog: "În mod paradoxal, acest război și mai ales ceea ce s-a întâmplat după 7 octombrie 2023 a schimbat oarecum poziția Rusiei, care nu mai este la fel de izolată ca înainte, pentru că, sprijinind Hamasul, a devenit o țară interesantă pentru o bună parte din lumea musulmană. Unii spun lumea arabă, dar cred că mai degrabă lumea musulmană.
Gândiți-vă că inclusiv protestatarii pro-palestinieni din țările occidentale se afă de fapt pe aceeași poziție cu Vladimir Putin. Bănuiesc că mulți dintre ei nu sunt conștienți de această similitudine, dar ea ne arată că Rusia reușește, chiar și în momente politice complicate, să supraviețuiască. La ONU a supraviețuit și nu mai e atât de izolată ca înainte. Pentru ceea ce se numește Sudul Global, ea este privită în momentul de față ca un fel de reprezentant al celor care au trăit povara colonială, Rusia, o țară care încă nu a ieșit din perioada colonială și care acum, în Africa, nu face altceva decât să înceapă un experiment colonial de tip nou.
Ungaria, cu siguranță (n.r.: nu ar rupe relația cu Rusia). Vorbim de state din UE și din NATO. Cu Serbia nici măcar nu ne facem iluzii din acest punct de vedere, apropo și de vizitele lui Xi Jinping la Belgrad și Budapesta. Grecia, de asemenea, are o relație specială. Și cred că cele două insule, Cipru și Malta, sunt dependente, în mare măsură, de pozițiile economice rusești."
Putin va fi președinte încă șase ani, iar actuala ceremonie de învestire a sa este, așa cum spun mulți analiști, o instaurare a unui așa-zis putinism. Nu mai există opoziție în Rusia, nu mai există cineva care să se opună lui Putin. Toată puterea și orice control asupra evoluțiilor politice din Rusia depinde de Vladimir Putin.
Ar fi o comparație logică, spun mulți analiști, cu Iosif Stalin, pentru că el a fost singurul conducător al Rusiei, al Uniunii Sovietice de atunci, care și-a concentrat puterea în mâinile sale, a fost singurul conducător de care depindea tot.
