Rusia ar plănui noi atacuri cu drone în Europa, dar de data aceasta ar viza țări mediteraneene. Serviciile de informații americane au colectat informații despre planurile prin care Kremlinul ar încerca escaladarea conflictului și le-au transmis mai multor guverne europene. „Vor folosi drone lansate de pe mare, ascunse într-un container maritim; nu este deloc dificil”, a explicat o sursă apropiată Ministerului lituanian al Apărării, citată de publicația spaniolă El Mundo,
- În acest context, Ministerele europene de Externe elaborează lucrează cu un raport detaliat în urma vizitei directorului CIA la Moscova.
- Rusia ar urma să lanseze de pe nave drone Gerbera, cu o rază de acțiune de 600 kilometri, arată informațiile obținute de Guvernul lituanian.
Justificarea pentru o astfel de escaladare este un subiect aflat în discuție de mai mult timp. Moscova a reiterat în repetate rânduri că furnizarea de arme, informații și consilieri militari Ucrainei face din țările occidentale participanți la război și ținte legitime. Până acum, a acționat sub ceea ce experții numesc „pragul de război” șia evitat în acest mod acțiuni care ar putea provoca un răspuns coordonat al NATO.
Cu toate acestea, Rusia este acuzată că a lansat o campanie intensă de sabotaj împotriva țintelor din țările care sprijină Ucraina, precum și incidente izolate aparent concepute pentru a testa limitele și a evalua reacția statelor occidentale. O escaladare inițială a avut loc în momentul în care 19 drone, care zburau fără muniție, au pătruns în spațiul aerian polonez acum un an. Punctul major de cotitură a fost incident recent care a implicat drone înarmate pe aeroportul din Leipzig, pe care autoritățile germane îl atribuie serviciilor secrete rusești.
Autoritățile lituaniene susțin că rușii ar urma să folosească drone de tip Gerbera împotriva Spaniei , Franței sau Italiei. Aparatul de zbor fără pilot are doi metri lungime, o anvergură a aripilor de 2,5 metri, o greutate de până la 18 kilograme, și este capabil să atingă viteze de aproximativ 160 de kilometri pe oră și cu o rază maximă de acțiune de 600 de kilometri, în funcție întotdeauna de încărcătura cu explozibil sau alte variabile, cum ar fi intensitatea vântului.
Potrivit sursei citate, o navă comercială ar putea transporta astfel de drone, care ar putea fi lansate mai ușor decât cele Shahed, folosite frecvent pe frontul din Ucraina.
Lansat de la 200 sau 300 de kilometri în largul mării, zborul ar dura aproximativ o oră și cincisprezece minute până la două ore, în funcție de viteza reală. Sarcina sa utilă mică nu ar distruge o instalație mare, dar ar putea provoca un incendiu, ar putea deteriora echipamentele expuse sau ar putea închide temporar un port sau un aeroport. Efectul scontat ar putea fi politic și economic, precum și material.
Lituania, stat membru NATO, a fost la curent cu aceste informații încă de la scurt timp după vizita directorului CIA, John Ratcliffe , la Moscova, din 25 august. Ratcliffe a sosit cu un avion militar american care făcuse escală la Riga, chiar pe flancul baltic al NATO. Nu există nicio înregistrare publică a faptului că ar fi susținut întâlniri în Letonia, cu toate că surse diplomatice dintr-o țară baltică confirmă că știau despre călătorie în prealabil și au fost ulterior informate cu privire la conținutul acesteia. Wall Street Journal și Politico au relatat că Ratcliffe s-a dus să avertizeze Rusia împotriva oricărui atac sau provocare împotriva NATO.
Operațiunea cu drone a Rusiei, în atenția statelor occidentale
Conform unor surse familiarizate cu alerta, guvernele Spaniei, Franței și Italiei au fost, de asemenea, informate că Rusia pregătea o posibilă operațiune cu drone împotriva uneia dintre aceste țări. Acest avertisment coincide cu reacția lui Emmanuel Macron.
După ce a convocat Consiliul de Apărare pe 16 septembrie, i-a convocat pe liderii tuturor partidelor și pe candidații la președinție din 2027 la Palatul Élysée, două zile mai târziu. Mai mulți analiști din domeniul Apărării consultați au confirmat că sunt la curent cu un raport CIA care a circulat printre ministerele de Externe europene, un document ce oferă detalii precise despre atac și căruia oficialii i-au acordat o credibilitate considerabilă.
De ce ar viza Rusia țări precum Spania, Franța sau Italia? Toate aceste state au campanii și alegeri în 2027 și au forțe radicale capabile să exploateze frica și oboseala față subiectul războiului din Ucraina. Mai ales în Franța și Italia, există conexiuni sau poziții clar aliniate cu interesele Kremlinului. Chiar ieri, candidatul de stânga Jean-Luc Mélenchon a atribuit intensificarea amenințării rusești în Europa „atacurilor la distanță” ale Ucrainei asupra teritoriului rus.
- Ideea unei lansări navale împotriva NATO a fost deja sugerată de publicația ucraineană Defense Express în urmă cu exact un an: Gerbera transportate pe petroliere din „flota fantomă” și lansate cu catapulte din apele internaționale.
În cercurile militare rusești, flancul sudic al Mediteranei este deja prezentat ca o potențială cale de amenințare la adresa Franței și chiar se vehiculează o listă de posibile ținte. Pe 19 septembrie , la doar o zi după întâlnirea convocată de Macron, influentul canal Telegram Rybar a publicat o hartă a Mediteranei sub titlul „Medicina rusească împotriva aroganței franceze ”. Textul descria livrarea dronelor Geran-5 către Algeria și indica faptul că acestea ar putea ajunge la fabrici de avioane, baze militare, centrale nucleare și complexe petrochimice din sudul Franței.
Recenta intensificare a activităților de sabotaj rusești servește mai multor scopuri: reducerea sprijinului pentru Ucraina, semănarea diviziunii în cadrul NATO și alarmarea publicului european. Și Polonia primește informații similare. Prim-ministrul Donald Tusk a avertizat asupra posibilelor atacuri rusești cu drone sau rachete împotriva țărilor care sprijină Ucraina și a menționat că țările și-au demonstrat deja capacitatea de a opri astfel de operațiuni sau de a identifica autorii și clienții acestora.
Ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, avertizează: „Rusia nu se va ascunde. Pur și simplu trebuie să evităm consecințele”.
