România are din ce în ce mai mulți vârstnici, însă nu și planuri concrete pentru a-i ajuta. Cel puțin nu în realitate, spun specialiștii. Legile există pe hârtie, însă sistemul subfinanțat și subdimensionat duce la apariția centrelor precum cele găsite în Dumbrava. În timp ce în alte țări europene se vorbește despre demnitatea vârstnicilor, la noi nici măcar nu mai sunt locuri care ar putea să-i primească.
Strategia națională privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă. Este un document întins pe aproape 60 de pagini în care statul român își imaginează cum ar trebui să arate serviciile de asistență socială. Aici se vorbește despre dezvoltarea centrelor pentru vârstnici, formarea specialiștilor și ajutarea persoanelor aflate în risc de sărăcie.
Un vis frumos care rămâne însă doar pe hârtie. O semnalează și Avocatul Poporului care arată realitatea din teren. În raportul din 2025 privind situația persoanelor vârstnice, concluzia este clară: Lipsa acută de personal și de resurse financiare, accesul limitat la servicii sociale și lipsa instrumentelor juridice vulnerabilizează persoanele în vârstă.
Cum sunt ajutați vârstnicii în Marea Britanie: Păstrarea demnității este extraordinar de importantă
Mirabela Robatzchi a lucrat în Marea Britanie în mai multe centre de îngrijire a seniorilor și poate face o comparație între cele două sisteme.
Mirabela Robatzchi, lider îngrijire seniori din Marea Britanie: Păstrarea demnității unei persoane în vârstă este extraordinar de importantă. Sunt foarte multe detalii - de la alimentație, la hidratare, de la tipul de grijă personalizată pentru fiecare.
Fiecare are dosarul lui. Aveau protecție, observație, cât de cât specializată, dar era foarte important să aibă libertatea de a alege, de a merge, de a ieși și de a se întoarce.
Conform INS, fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat și anul acesta în România. Avem peste 4 milioane de vârstnici, față de doar 3 milioane de tineri cu vârste între 1 și 14 ani. Mai mult, țara noastră este codașă la capitolul investiții în servicii sociale: doar 0,4% din PIB, conform OCDE.
Belgia acordă ajutoare prin mutualitate
Camelia Răducan a găsit sprijinul de care avea nevoie pentru mama ei în străinătate. În România a fost primită cu umilințe și diagnostice greșite. În Belgia, a găsit empatie.
Camelia Răducan, româncă stabilită în Belgia: Avem asistente și îngrijitoare pentru partea medicală și pentru partea de igienă. Există un serviciu care livrează mâncare caldă acasă.
Aceste costuri sunt acoperite în primul rând de către mutualitate. Mutualitatea este casa de asigurări de sănătate. Au asistență socială, au activități zilnice, au un buton de alarmă, o asistentă medicală și un doctor este prezentă de oricând acolo.
Româncă angajată în sistemul de asistență socială din Germania: Niciun bătrân nu este lăsat de izbeliște, chiar dacă nu are familie
În emisiunea „Ediție Specială” de la Euronews România, o româncă stabilită în Germania, care lucrează în sistemul de asistență socială, a explicat că „niciun bătrân nu este lăsat de izbeliște”.
Româncă stabilită în Germania: În Germania sistemul este foarte bine organizat. Niciun bătrân nu este lăsat de izbeliște, chiar dacă nu are familie. Dacă ajunge în spital, nu este externat până când asistența socială îl integrează ori într-o instituție, unde sunt îngrijiți și primesc tot ce este necesar.
Dacă au venituri mici, dacă nu familie, toate facturile vor fi plătite de asistența socială și de casa de asigurări.
Dacă bătrânul respectiv deține încă o casă, casa personală, dar nu se poate îngriji singur, primește ajutor din partea statului prin intermediul unor firme care toate au contract cu statul.
Ea a explicat că statul german acoperă toate cheltuielile, iar persoanele vârstnice sunt implicate în diverse activități pentru a putea socializa.
Româncă stabilită în Germania: Toate cheltuielile sunt plătite. Încearcă să nu-i izoleze. Sunt instituții de zi unde aceștia pot să meargă de la 8 la 16 în diferite activități: socializare.
Dacă nu au casă, sunt anumite locuințe sociale, unde pot să locuiască singuri într-o garsonieră sau mai multe persoane într-un apartament unde asistența socială, reprezentată de persoane specializate prin hotărâre judecătorească, răspund de îngrijire medicală sau ajutor, curățenie, mâncare, vizite la medic. Sunt însoțiți.
Nu sunt lăsați de izbeliște. Dacă bolnavii au probleme psihice, sunt instituții specializate pentru așa ceva.
Românca a mai precizat că aceste ajutoare sunt acordate, indiferent de contribuția la sistemul de pensii sau de asistență socială. Mai mult, sunt implicate și firme private specializate, care au contracte cu autoritățile statului german pentru îngrijirea persoanelor vârstnice.
Româncă stabilită în Germania: Se face contract prin casa de asigurări și prin asistența socială. Este un program foarte bine organizat, în funcție de nevoile fiecărei persoane. Poate să vină o dată pe zi acasă. Dacă sunt acasă, dacă sunt în azil, nu plătesc nimic. Sau în casa proprie, le vine îngrijire o dată, de două - trei ori pe zi, de la datul de medicamente, spălat, ajutat, dus la medic.
Nu există situații că are pensia prea mică și nu are de ajuns sau că a câștigat prea mult și are pensia mare. În cazul în care nu poate fi ajutat de familie, este ajutat de stat. Deci nu plătește nimic.
De-a lungul anilor, Avocatul Poporului a semnalat în repetate rânduri lipsurile cu care se confruntă sistemul de asistență socială din România. Mai mult, în 2024 a avertizat că dacă sistemul nu se va dezvolta, România riscă să nu mai poată furniza îngrijirea de care vârstnicii, în număr tot mai mare, vor avea nevoie.
