Agenția de rating Standard & Poor’s (S&P) a menținut calificativul României. Este ultima dintre cele trei mari agenții de rating care a evaluat țara noastră și care a decis păstrarea în categoria recomandată investițiilor.
„În pofida lipsei unui acord privind formarea unui nou Guvern de la dizolvarea din luna mai, consolidarea fiscală a României pentru 2026 se desfășoară conform planului, iar peste 90 % din alocările din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (PNRR) au fost asigurate până în septembrie prin măsuri legislative ad-hoc.
Ne așteptăm să fie susținută consolidarea fiscală în perioada 2027-2028 de procedura UE privind deficitul excesiv, iar pe termen scurt considerăm că revizuirile bugetare necesare pentru 2026 și o indexare convenită a cheltuielilor sociale pentru 2027 vor stimula o oarecare cooperare politică.
Eroziunea structurală post-pandemică a bilanțurilor fiscale și externe ale României a accentuat expunerea la creșterea ratelor dobânzilor și la schimbările de sentiment ale investitorilor; în consecință, formarea unui guvern cu un cadru de politici puternic și susținut este esențială pentru a preveni apariția unor vulnerabilități suplimentare.
Am confirmat ratingurile de credit suveran pe termen lung și scurt ale României la „BBB-/A-3”. Perspectiva rămâne negativă”, au transmis reprezentanții agenției S&P într-un comunicat.
De ce a fost menținut ratingul României
„Confirmarea ratingului reflectă așteptările noastre de bază pe termen scurt, conform cărora România va reuși să formeze un guvern care va adopta un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028. În ciuda impasului politic din luna mai, inclusiv a mai multor voturi de încredere eșuate pentru diverși candidați la funcția de prim-ministru, consolidarea fiscală și absorbția fondurilor UE au rămas pe calea cea bună pentru anul 2026. Decidenții politici români au promovat cu succes, pe parcursul verii, legislația necesară pentru deblocarea majorității fondurilor din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (PNRR.
Acest lucru a determinat un vârf al intrărilor de fonduri din UE în acest an, susținând un buget de investiții publice excepțional de ridicat, de 8,5% din PIB, cu rate de absorbție din MRR care depășesc 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi. Previziunile noastre indică un nivel al fondurilor provenite din UE de aproximativ 3,5% din PIB în 2026, care vor acoperi o parte semnificativă din necesarul ridicat de finanțare externă al României, oferind în același timp răgazul fiscal necesar pentru implementarea investițiilor din sectorul public – care reprezintă principalul motor al activității economice în acest an.
Cu toate acestea, un impas politic prelungit și riscul unor compromisuri politice suboptimale, încheiate în ultimul moment, ar putea pune în pericol reducerea prevăzută a dublei deficite a României până în 2029. Paralizia legislativă costă România 750 de milioane de euro în subvenții din Fondul de Redresare și Reziliență (RRF), din cauza neadoptării unei legi unitare privind salariile din sectorul public.
Fără un cadru durabil de gestionare a cheltuielilor salariale din sectorul public (care au reprezentat aproape 25% din cheltuieli în 2025), perspectivele fiscale rămân umbrite de declarațiile contradictorii ale principalelor partide”, spun reprezentanții agenției de rating.
Alexandru Nazare, ministrul interimar de Finanțe: Este un rezultat important, dar nu este suficient
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare a transmis că „respectarea angajamentelor fiscale și absorbția susținută a fondurilor europene au cântărit decisiv”. El a precizat că „următorul pas este continuarea consolidării printr-un plan credibil pe termen mediu”.
Ministerul de Finanțe a subliniat că reconfirmarea ratingului suveran al României la nivelul „BBB-” cu perspectivă negativă menține România în categoria țărilor recomandate investițiilor.
„Evaluarea reflectă progresele înregistrate în implementarea programului de ajustare fiscală, care au contribuit la reducerea deficitului bugetar și confirmă faptul că procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026. S&P evidențiază, de asemenea, nivelul foarte ridicat al investițiilor publice, susținute într-o proporție importantă de fondurile europene, ca principal sprijin pentru activitatea economică în acest an.
În același timp, S&P a menținut perspectiva negativă, subliniind riscurile ridicate de implementarea consolidării fiscale în perioada 2027-2028 si posibilele efecte negative ale instabilității politice. În contextul persistenței unui deficit de cont curent ridicat, al necesarului important de finanțare externă și al sensibilității României la schimbările în încrederea investitorilor și în condițiile de finanțare”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Finanțe.
„Odată cu decizia S&P, închidem un ciclu important de evaluări început în vară și reușim să păstrăm România în categoria investment grade, în ciuda unui context politic complicat și a unei perioade prelungite de interimat guvernamental. Este un rezultat important, dar nu este suficient. Următoarele obiective sunt vitale sunt încadrarea în țintele de deficit pentru 2026 și construcția unui buget credibil pentru 2027. De acestea vor depinde în mare măsură evaluările din primul trimestru al anului viitor. Dacă păstrăm disciplina în execuția bugetară din 2027 și rămânem prudenți în perspectiva lui 2028, putem crea condițiile pentru revenirea perspectivei de rating la stabile.”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
S&P a confirmat progresele realizate în consolidarea fiscală
Potrivit agenției, rezultatele obținute de România în anul 2025 și pe parcursul anului 2026 au fost notabile în ceea ce privește ritmul consolidării fiscale. S&P estimează că deficitul bugetar va scădea la 6,25% din PIB în anul 2026, cu aproape un punct și jumătate procentual sub nivelul înregistrat în anul 2025, pe fondul disciplinei în ceea ce privește cheltuielile publice și al menținerii unui nivel solid al veniturilor bugetare.
Menținerea ratingului de credit al României în categoria recomandată investițiilor a ținut cont de faptul că ajustarea fiscală și absorbția fondurilor UE au rămas în grafic pentru anul 2026, în condițiile în care fondurile din PNRR au ajuns la rate de absorbție de peste 90 % pentru granturi și 95 % pentru împrumuturi.
S&P avertizează asupra potențialelor consecințe negative ale prelungirii blocajului politic și reiterează importanță continuării procesului de consolidare fiscală
Menținerea perspectivei negative reflectă riscurile pe care S&P le identifică în implementarea programului de consolidare fiscală asumat de țara noastră în cadrul procedurii de deficit excesiv a UE. Agenția consideră astfel că blocajul politic prelungit și riscul unor compromisuri politice suboptimale, adoptate în ultimul moment, ar putea periclita reducerea preconizată a deficitelor gemene ale României până în anul 2029.
S&P: Perioada imediat următoare va fi esențială pentru desemnarea cu succes a unui guvern care va adopta un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028.
S&P subliniază că formarea unui guvern susținut de o majoritate și adoptarea unui cadru bugetar credibil pentru 2027-2028 sunt esențiale pentru menținerea traiectoriei de consolidare fiscală. În scenariul de bază al agenției, România va reuși să formeze un guvern care să adopte un asemenea cadru.
Agenția evidențiază că necesarul mare de finanțare și creșterea costurilor de împrumut vor continua să exercite presiuni asupra cheltuielilor cu dobânzile (care sunt estimate să ajungă la 3,3% din PIB în 2028), datoria publică netă estimându-se să urce la peste 60,0% din PIB în 2027.
Totodată, S&P apreciază că profilul de credit al României rămâne constrâns de nivelul ridicat al deficitului structural de cont curent, estimat la 7,5% din PIB în 2026 respectiv la 7% din PIB în 2027.
Factorii care pot revizui pozitiv sau negativ ratingul României
S&P subliniază că perspectiva ar putea reveni la stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce, stopând astfel deteriorarea bilanțurilor guvernamentale și externe. Un asemenea scenariu ar fi susținut, în opinia agenției, de un plan de politici publice credibil pe termen mediu – eventual fundamentat pe un consens politic larg – și de o relansare a creșterii economice.
„Agenția analizează deja capacitatea României de a continua acest parcurs în 2027 și 2028. Prioritatea absolută este construirea unui buget credibil pentru 2027, bazat pe măsuri clare și sustenabile, care să continue reducerea deficitului fără să compromită premisele relansării economice.
Avem nevoie de consens politic în jurul acestor obiective pentru ca traiectoria fiscală a României să nu fie pusă sub semnul întrebării de blocaje politice sau de ciclul electoral. Ambiția noastră nu trebuie să se oprească la protejarea calificativului de investiții. Trebuie să creăm condițiile pentru revenirea perspectivei la stabilă și, în timp, pentru îmbunătățirea ratingului și reducerea costurilor de finanțare ale României.”, a completat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Pe de altă parte, S&P a avertizat că ar putea revizui în scădere ratingurile României dacă procesul prelungit de formare a guvernului, survenit în urma destrămării coaliției în mai 2026, ar putea îngreuna reducerea deficitului fiscal în anii 2027 și 2028. Potrivit agenției există riscul ca neimplementarea unei traiectorii fiscale și de politici credibile nu doar să compromită consolidarea bugetară, ci și să amplifice riscuri mai largi, precum deteriorarea încrederii investitorilor, creșterea costurilor de finanțare și intensificarea presiunilor asupra balanței de plăți.
Condițiile în care România ar putea fi retrogradată la junk
Totodată, S&P a precizat că ar putea lua în considerare o retrogradare a ratingului în cazul în care presiunile externe s-ar intensifica – de exemplu, dacă perturbările de pe piața energiei ar compromite așteptările privind inflația pe termen mediu în România, afectând totodată semnificativ creșterea economică, balanța de plăți și rezultatele fiscale.
Evaluările agențiilor internaționale de rating reprezintă un reper important pentru percepția investitorilor asupra economiei și influențează condițiile în care statul, companiile și instituțiile financiare se pot finanța de pe piețele financiare.
Menținerea calificativului României în categoria recomandată investițiilor contribuie la păstrarea accesului larg la finanțare în condiții competitive și reflectă încrederea acordată economiei românești în contextul continuării procesului de consolidare fiscală și al implementării reformelor asumate. Reconfirmarea de astăzi arată însă și foarte clar că păstrarea acestei poziții depinde de continuitatea consolidării fiscale, de predictibilitatea politicilor publice și de capacitatea României de a construi un cadru bugetar credibil pentru anii următori
Știrea inițială:
În acest moment, România are calificativul BBB minus, cu perspectivă negativă.
Ce înseamnă o retrogradare la „junk”
O retrogradare în categoria „junk” ar face mai scumpe împrumuturile statului și o presiune suplimentară asupra economiei, într-un moment în care euro a urcat la peste 5,3 lei, iar rezervele valutare ale BNR au scăzut puternic.
Decizia vine și într-un moment complicat, după blocajul politic legat de instalarea noului guvern.
În acest an, România a mai fost evaluată de celallate două agenții, Fitch și Moody's. Fitch a publicat rezultatele în aprilie 2026, iar Moody's, în august. Ambele au confirmat ratingul de țară al României la nivelul BBB minus, adică cu perspectivă negativă, ceea ce reprezintă ultima treaptă recomandată investițiilor. Este așa-numitul „nivel speculativ” sau non-investment grade.
O asemenea decizie declanșează consecințe financiare și economice imediate, precum vânzări forțate din partea marilor investitori. Asta pentru că multe fonduri de pensii, fonduri suverane și manageri de active au mandate legale stricte care le interzic să dețină obligațiuni din categoria junk. Retrogradarea obligă aceste fonduri să vândă masiv titlurile de stat deținute.
O altă consecință ar fi că pentru a atrage în continuare capital, statul este obligat să plătească randamente și dobânzi mult mai mari investitorilor dispuși să își asume riscul. Iar acest aspect crește direct costul de refinanțare a datoriei publice.
În plus, este vorba de presiunea pe moneda națională, pentru că ieșirile de capital din țară duc la o cerere mai scăzută de monedă locală, ceea ce generează deprecierea cursului de schimb și inflație. Iar populația și firmele vor resimți scumpirea creditelor.
