Meniu de accesibilitate

Opțiuni principale

Gestionați

Mărimea textului
x1.0
Spațierea textului
x1.0
Spațierea literelor
x1.0
Spațiere înălțime
x1.5

România primește astăzi verdictul agenției de rating S&P. Ce înseamnă riscul de a trece la „junk”

Verdict cu miză uriașă pentru România. Agenția de rating Standard & Poor’s (S&P) revizuiește calificativul țării, iar decizia este așteptată astăzi. Este ultima dintre cele trei mari agenții de rating care evaluează țara noastră și care decide dacă țara noastră rămâne în categoria recomandată investițiilor sau dacă ratingul este retrogradat în zona „junk”.

În acest moment, România are calificativul BBB minus, cu perspectivă negativă.

Ce înseană o retrogradare la „junk”

O retrogradare în categoria „junk” ar face mai scumpe împrumuturile statului și o presiune suplimentară asupra economiei, într-un moment în care euro a urcat la peste 5,3 lei, iar rezervele valutare ale BNR au scăzut puternic.

Decizia vine și într-un moment complicat, după blocajul politic legat de instalarea noului guvern.

În acest an, România a mai fost evaluată de celallate două agenții, Fitch și Moody's. Fitch a publicat rezultatele în aprilie 2026, iar Moody's, în august. Ambele au confirmat ratingul de țară al României la nivelul BBB minus, adică cu perspectivă negativă, ceea ce reprezintă ultima treaptă recomandată investițiilor. Este așa-numitul „nivel speculativ” sau non-investment grade.

O asemenea decizie declanșează consecințe financiare și economice imediate, precum vânzări forțate din partea marilor investitori. Asta pentru că multe fonduri de pensii, fonduri suverane și manageri de active au mandate legale stricte care le interzic să dețină obligațiuni din categoria junk. Retrogradarea obligă aceste fonduri să vândă masiv titlurile de stat deținute.

O altă consecință ar fi că pentru a atrage în continuare capital, statul este obligat să plătească randamente și dobânzi mult mai mari investitorilor dispuși să își asume riscul. Iar acest aspect crește direct costul de refinanțare a datoriei publice.

În plus, este vorba de presiunea pe moneda națională, pentru că ieșirile de capital din țară duc la o cerere mai scăzută de monedă locală, ceea ce generează deprecierea cursului de schimb și inflație. Iar populația și firmele vor resimți scumpirea creditelor.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE