România nu-și mai permite să pună pe pauză reducerea deficitului, indiferent cine guvernează. Datoria publică a depășit deja 60% din PIB, iar finanțele statului trebuie aduse pe o traiectorie mai sustenabilă. Este mesajul transmis de oficialii de la vârful Finanțelor și Băncii Naționale, alături de specialiști, care avertizează că ajustarea bugetară trebuie să continue. Guvernatorul Mugur Isărescu atrage atenția că politica nu ține întotdeauna cont de ciclul economic, cu costurile aferente.
Reducerea deficitului bugetar și a datoriei publice sunt esențiale pentru revenirea economiei. O asemenea evoluție este însă îngreunată de situația dificilă în care se află România, în al doilea an de austeritate.
Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor: Astăzi, venind dinspre 9% deficit spre 3%, suntem undeva la mijlocul drumului și am auzit, nu o dată, de mai multe ori, opinii că am putea să facem o pauză.
Astăzi nu ne putem permite să ne oprim. Podul în spate e rupt, nu există decât înainte.
Nu ajută nici contextul politic instabil, fără un Guvern cu puteri depline.
Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR: Prelungirea crizei politice tinde să devină tot mai problematică. Revenirea la normalitate în planul guvernării este esențială pentru încredere economică.
Problemele s-au adâncit și pe fondul unor decizii politice, care nu au ținut cont de mersul economiei.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: În sfârșit, acum politica are și alte criterii, nu numai economice. Are ciclu electoral. Politica n-are, asta e adevărul sau nu ține neapărat de ciclul economic.
Gabriel Biriș, avocat, specialist în fiscalitate: Excesele din anii trecuți ne-au dus în situația asta de inflație foarte mare, că e în continuare mare. Ne-au dus în situația asta și asta ne arde pe toți la buzunar, pe toți.
Soluțiile pentru corectarea problemelor din economie sunt departe de a fi facile. Reducerea deficitului bugetar și a datoriei publice se anunță a fi dificile în următorii ani, cu costuri economice și sociale.
Adrian Codîrlașu, președintele CFA România: Ca să ajungem la un deficit sub 3% va trebui să avem excedent primar, lucru care nu s-a mai întâmplat în România. De asta nu văd cum se va reduce în viitor datoria publică și va tot continua să crească. Deci, dacă nu luăm măsuri, vom intra într-un zid.
Deocamdată, după primele opt luni ale anului, deficitul bugetar s-a situat la 2,89% din PIB, în condiţiile în care ţinta pentru întregul an este de 6,2% din PIB.
Reducerea trebuie continuată și anul viitor, cu coborârea deficitului sub 3% până la sfârșitul anului 2031.
