Județ de graniță, văzut de multe ori doar ca o zonă de tranzit, Aradul este de fapt un loc plin de istorie, cu un farmec aparte. Este județul considerat „capitala politică” a Marii Uniri. Aici au fost redactate documentele care au stat la baza actului de la 1 decembrie 1918 din Alba Iulia. Și tot Aradului i s-a spus, nu de puține ori, „Mica Vienă de pe malul Mureșului”, în special datorită clădirilor impunătoare, construite în secolele 19 și 20, multe dintre ele înscrise în Patrimoniul Cultural al României.
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „Începem călătoria noastră în centrul Aradului. Suntem în Parcul Eminescu și de aici putem să ajungem foarte ușor în punctele cheie pe care vrem să le vizităm. Începem Cu Palatul Culturii.”
De la bijuterii antice, la picturi impozante, în expozițiile găzduite de muzeele din Palatul Culturii puteți găsi tot felul de comori. O piesă pe care nu trebuie să o ratați este pianul la care a cântat Franz Liszt, aflat acum în Muzeul De Artă. Și tot aici există o colecție bogată de portrete pictate de mari pictori germani sau maghiari. Rând pe rând, sălile ne poartă în lumi diferite. Iar în Muzeul de Istorie Naturală avem ocazia să pășim într-o epocă despre care încă parcă știm prea puține.
Bogdan Blaga, director adjunct Complexul Muzeal Arad: „Intrăm într-o peșteră. O zonă foarte interesantă și care este deliciul copiilor pentru că practic te simți ca sub pământ, să spun așa. Aici avem oameni din perioada preistorică. Am încercat să creăm o zonă a peșterii și viața din peșteră cum era în perioada aceea.”
Aici descoperim și cum trăiau urșii în acea perioadă, iar un pas mai departe găsim fosile de mamuți. În expoziția de arheologie învățăm puțin despre viața oamenilor din acele vremuri. Însă poate cel mai impresionant loc din muzeu este proiecția cetății Sântana, o cetate veche de aproximativ 3500 de ani, care se întindea pe aproximativ 12 hectare. Îngropate în pământ timp de secole, poate chiar milenii, săbii, praștii și alte arme au fost redescoperite de arheologi și, acum, expuse în muzeu.
Luați-vă timp să descoperiți tot ce are de oferit complexul muzeal și păstrați emoțiile de acolo și pentru zile mai sărace în călătorii. Exact asta am făcut și noi.
Pâinea europeană de pe masa președintelui
Mergem acum într-un loc care e deja în istorie... cea culinară. Ne-am lăsat ghidați de miros și am ajuns în Pecica, aici unde pita a devenit, în vara lui 2023, al doisprezecelea produs românesc recunoscut și înregistrat la nivel european, primind eticheta cu Indicație Geografică Protejată.
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „De peste 200 de ani, Pecica este cunoscută la nivelul României pentru pita de casă făcută în vatră. Mulți spun că este cea mai bună pâine din România. Noi am venit să vedem dacă-i așa.„
Pita de Pecica păstrează o rețetă veche secole. De-a lungul vremurilor s-a schimbat doar modul de preparare. În malaxorul imens încap 250 de kilograme de aluat. Pâinea e rotunjită la mână, lăsată la dospit și apoi ajunge în cuptor. Nu orice fel de cuptor, bineînțeles, ci unul în care încap aproximativ 400 de pâini în același timp. Iar rezultatul merită drumul până aici.
Liviu Perijoc, administrator: „Și dacă ați remarcat ce zgomot frumos face coaja în momentul în care o rupeți. Asta înseamnă că are o coajă crocantă, are o coajă corect hidratată și coaptă în interiorul cuptorului, exact cât trebuie.”
Cetatea Șiria, martorul istoriei din Munții Zarandului
Ne-am continuat drumul spre un loc în care cu cât te plimbi mai mult, cu atât descoperi lucruri mai frumoase.
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „Am ajuns la Cetatea Șiria. Aceasta a fost construită în secolul 13, în stil romanic. La vremea respectivă juca un rol crucial în apărarea a satelor din zonă.”
Sorin Bulboacă, manager Complexul Muzeal Arad: „Era la intrarea în zona munților Zarandului sau la intrarea spre câmpie. Supraveghea mișcările turcilor. Din cetate erau ferestre în ziduri pentru tunuri. Din cetate era foarte ușor de la aproape 500 de m înălțime, turcii care erau în vale să fie măturați.”
Cetatea a fost construită cu pietre aduse de la o carieră din apropiere, legate între ele cu var stins. Din construcția impunătoare au mai rămas doar ruine în zilele noaste, însă fiecare fereastră, turn sau zid de apărare are o poveste în spate.
Ghioroc, marea din vestul României
Lăsăm trecutul în trecut și ne întoarcem în prezentul care ne duce... pe plajă, oricât de surprinzător ar părea asta în județul Arad.
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „La Plaja Ghioroc, supranumită litoralul din Vest, găsim nisip mai fin decât la Marea Neagră.”
Nu vă lăsați păcăliți. Nu suntem la mare. În rest, soare arzător avem, bărcuțe avem, ba chiar și baldachine. Iar apa e numai bună pentru o baie relaxantă. Lacul Ghioroc e poate cel mai căutat loc din județ în timpul verii.
Corneliu Popi-Morodan, primar Ghioroc: „Avem numeroși turiști, în special familii, pentru că vin cu copiii, dar și partea din tineret, în special studenții.”
Liniștea din jur pe timp de zi și soarele blând ne îmbie să pornim într-o mică aventură pe lac.
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „Suntem pe lacul Ghioroc. Vremea e superbă. Ne bucurăm de lebădă. Și sperăm să o ținem tot înainte și… ușor stânga. Stânga. Stânga. Așa, Maia, așa.”
Sângele lui Dracula, tradițional ucrainean
Locul e perfect pentru o zi de relaxare și fiți fără griji, aveți și unde să mâncați la terasele de pe plajă. Noi alegem însă ceva mai rustic. În comuna Petriș am găsit-o pe Ruszlana, care ne aștepta cu focul deja aprins și cu aluatul pregătit.
După 30 de minute de dospit, pâinea merge la țest, unde mai stă jumătate de oră. E doar primul pas pentru a ne putea bucura cum trebuie de felul principal. Sângele lui Dracula sau, sub denumirea originală din Ucraina, borscht, e gata și ne așteaptă.
Ruszlana ne învață tainele bucătăriei ucrainene, exact așa cum și ea a învățat de la mama și bunica ei.
Ruszlana Bianga, bucătăreasă: „Pelmeni este mâncare tradițională din Ucraina. Faci aluat de casă. Și întinzi și la urmă umpli cu carne tocată. Găluște înțolite zicem noi, aici la noi, în Petriș.”
După ce fierb până se ridică la suprafață, trebuie musai adăugată o lingură bună de unt de casă și, pentru doritori, un strop de oțet. Rezultatul este… dumnezeiesc. Și, bineînțeles, ca orice masă, trebuie încheiată cumsecade. Cu un desert cu căpșuni din grădina proprie. Și după ce am spus „săru-mâna pentru masă”, ne-am dus pe câmpul din spatele casei pentru un moment de tihnă. Razele soarelui și o carte bună, în timp ce vântul ne leagănă în hamac, sunt cheia pentru un sfârșit perfect de aventură în România frumoasă.
Editor coordonator: Amalia Dascălu
Jurnalistă Euronews: Maia Bondici
Operator imagine: Daniel Stan
Montaj: Cosmin Buță
