Profesorul Bogdan Rațiu a rezolvat, în direct la Euronews România, subiectele de la Evaluarea Națională 2026 la Limba română.
Cât de grea a fost cerința cu rezumarea textului
Bogdan Rațiu, profesor de Limba română: „La prima vedere, când auzim că e un rezumat, că e vorba de un rezumat, avem senzația că totul este simplu și că elevii pot rezolva foarte, foarte ușor. Să știți că nu e tocmai așa. Gradul de dificultate crește în funcție de textele suport care sunt alese în fiecare an și în anul acesta putem spune că sunt două texte ofertante, puțin dificile pe alocuri, astfel încât să se facă departajare între cei care au învățat și care au avut o pregătire puternică de-a lungul anului. Cred că le-a dat ceva bătăi de cap rezumatul, pentru că, așa cum spuneam, textul n-a fost chiar foarte simplu de înțeles și de concentrat, pentru că ei foarte de se induc în eroare în funcție de niște timpuri verbale pe care le utilizează autorul sau în funcție de logică a textului sau de prezența unor tipare descriptive.
De asemenea, cred că anul acesta se va face o departajare mai puternică între elevii care știu foarte bine gramatică și cei care doar au trecut așa prin cunoștințele de gramatică. De ce spun asta? Îmi dă senzația subiectul că a pus accent pe acele informații necesare elevului, dar în același timp și anumite detalii din gramatică sau, dacă nu, detalii, nuanțe ale limbii. Exercițiu opt, de exemplu, mi se pare că este construit exact pe nevoile elevilor de astăzi, pentru că sunt greșelile pe care ei, de obicei, le fac, le fac în conversația de zi cu zi. În schimb, exercițiile șase și șapte sunt puțin mai dificile pentru ei.”
Cum trebuia rezolvată cerința „Crezi că darurile primite trebuie prețuite, oricât de simple ar fi?”
Bogdan Rațiu, profesor de Limba română: „Aici copiii, de fapt, trebuie să să găsească un posibil răspuns în interiorul textului, dar în același timp trebuie și să se problematizeze, să vadă ei cum se raportează la un astfel de subiect și în momentul în care își construiesc opinia, să încerce să îmbine atât părerea, opinia lor personală, cât și ceea ce spune textul. Abia după aceea trebuie să nuanțeze și ulterior să analizeze o secvență din cadrul textului, așa cum unii dintre dintre ei ar putea să greșească la elementul de conținut comun, pentru că unii vor lua hrana, un aspect extrem de concret, care va fi des mai greu de de explicat fără să dai foarte multe citate. Alții vor lua poate o temă sau se vor duce pe ideea de curaj. Aici profesorii vor fi sau va trebui să fim foarte atenți la modul în care în care punctează, astfel încât răspunsurile să fie cu adevărat nuanțate în rezolvare.
Exerciții de comprensiune, de înțelegere a textului, primele cinci exerciții, de obicei nu pun foarte multe probleme elevilor. Exercițiu cinci deseori mai are inferență, adică deducții. Informația nu este explicit formulată în interiorul textului și acolo ar mai putea pierde 10-20 de sutimi. În schimb, cred că elementul de conținut comun le va da unele bătăi de cap și identificarea valorii, pentru că foarte mulți elevi nu diferențiază între temă, valoare, emoție și atitudine. Și pentru asta trebuia să citești foarte mult. Atenție textul aceeași problemă ar fi ar putea fi și la și la rezumat, acolo unde secvența descriptivă iar putea induce în în eroare.”
Care a fost cel mai dificil exercițiu
Bogdan Rațiu, profesor de Limba română: „Eu cred că ne va pune probleme exercițiul de gramatică de la șase, pentru că aveau de făcut o propoziție cu verbul a spune la mai mult ca perfectul.
„Tu nu spuseseși informația”, „Tu nu spuseseși ideile”. În modul acesta se putea se putea rezolva. Ei trebuiau să fie să fie atenți că la particip „a spune„ se termină în „s”. Asta înseamnă că primește la mai mult ca perfectul doi de „s”. E o explicație, așa, banală pe care o facem de obicei la clasă, astfel încât elevii să să rețină, dar demonstrează că autorii subiectului au fost foarte atenți ca elevii să învețe cu adevărat carte, adică să stea mai atent pe cunoștințele de limbă și și să le utilizeze în în rezolvarea acestui subiect.
De asemenea, exercițiul șase punctul b, unde cuvântul „broască” trebuia să fie pus într-un enunț și să fie în cazul genitiv. Iarăși e posibil să să le fi dat bătăi de dacă cap. Un răspuns ar fi fost: „ochii broaștei strălucesc”, sau „ochii broaștei văd în depărtare”.”
Subiectele la Evaluarea Națională 2026 la Română
La Subiectul I, elevii au primit două texte la prima vedere: un fragment din romanul „Mesteceni de hârtie” de Veronica D. Niculescu și un fragment din volumul de călătorii „Agutoki. Impresii de călătorie în Papua Noua Guinee” de Carmen Strungaru.
Pe baza acestor texte, elevilor li s-a cerut:
- completarea unor informații extrase direct din text;
- întrebări grilă despre personaje și detalii din texte;
- exerciții de tip adevărat/fals;
- identificarea unei trăsături a textului narativ;
- prezentarea unui element comun celor două texte;
- redactarea unui text argumentativ de 50-100 de cuvinte despre importanța prețuirii darurilor primite;
- asocierea fragmentului din „Mesteceni de hârtie” cu un alt text literar și evidențierea unei valori comune.
Examenul a cuprins și exerciții de gramatică:
- identificarea cuvintelor care conțin diftongi;
- stabilirea modului de formare a unor cuvinte (derivare, compunere, conversiune);
- identificarea antonimelor;
- precizarea valorii morfologice a unor cuvinte;
- alcătuirea unor propoziții cu cerințe gramaticale precise;
- identificarea și clasificarea unor propoziții subordonate;
- selectarea formelor corecte ale unor cuvinte dintr-un fragment de text.
La Subiectul II, elevilor li s-a cerut să rezume în 100-150 de cuvinte primul text de la Subiectul I (fragmentul din romanul „Mesteceni de hârtie” de Veronica D. Niculescu).
