Majorările de TVA, accizele, alături de contribuțiile mai mari la fondul de sănătate, tăierile de sporuri, plafonările de pensii și salarii nu sunt doar aducătoare de economii și venituri suplimentare la bugetul de stat. Generează efecte pe care guvernanții se feresc să le rostească: inflație mai mare, creșteri de prețuri, scădere semnificativă a puterii de cumpărare, mai ales în cazul persoanelor cu venituri medii și mici. În timp ce membrii noul Executiv Bolojan nu se grăbesc cu aceste estimări, pe fondul noii austerități, calitatea vieții populației va scădea în următoarea perioadă, avertizează specialiștii în domeniu.
Niciun bun și serviciu nu va fi scutit de majorarea taxelor și impozitelor preconizate să intre în vigoare începând cu 1 august. Prezentate ca o necesitate pentru a ne feri de spectrul recesiunii, noile măsuri beneficiază de toate calculele de impact asupra bugetului de stat. În schimb, Palatul Victoria dă din colț în colț cu estimarea efectelor asupra veniturilor, puterii de cumpărare și de consum a populației.
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor: Am făcut un calcul, este vorba de 1,5-1,8 în cursul anului curent, vorbim de inflație, indirect, odată cu presiunea inflaționistă o să avem și o astfel de limitare, nu vă pot spune în momentul acesta exact până unde se va duce limitarea respectivă.
La cealaltă extremă, sindicatele și patronatele afectate au o viziune mai apocaliptică asupra efectelor pentru populație.
Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa: Estimatul nostru este că în momentul respectiv, cumulat, sporuri, creșterea prețurilor, creșterea prețurilor pe energie vor da o scădere a puterii de cumpărare, în medie între 32 și 40%.
Sterică Fudulea, prim-vicepreședinte Dialog Social /IMM România: Cu cât vor creste prețurile? Probabil între 5 si 10%.
În prezent, inflația anuală este de 5,5%, cea mai mare din Uniunea Europeană. Specialiștii avertizează asupra riscului de dublare a acestui indicator, laolaltă cu scăderea puterii de cumpărare. Și recomandă românilor să dea dovadă de un comportament preventiv cu propriile mijloace financiare.
Adrian Codîrlașu, președintele CFA România: Putem vorbi anul ăsta de inflație exprimată în două cifre, adică, mă rog, 10-12%.
Adrian Mitroi, prof. univ. de economie comportamentală: Vorbim de o scădere a nivelului de trai cel puțin cu 10% în medie pentru cei mai mulți dintre noi, în scenariul devalorizării de rating, atunci probabil că urcăm în cel puțin o treime a scăderii nivelului nostru de trai. Va trebui să trecem către parizer un pic și o să lăsăm salamul ăla mai bun și o să întoarcem de două ori etichete la supermarket, o să verificăm de două-trei ori, probabil frigiderele vor fi mai puțin pline. Mâncăm acasă mai mult, gătim mai sănătos, mai puțin. Facem excursii mai puține în țară, mergem mult cu mijlocul de transport în comun. La finanțe personale vorbim foarte mult, foarte mult despre internet banking, administrarea cheltuielilor financiare.
Conștienți de impopularitatea acestor măsuri, guvernanții susțin că impunerea lor va fi doar cu titlu temporar. La finele lui 2026, în funcție de efectul măsurilor de reorganizare a statului din următoarea perioadă de un an și jumătate, este posibil ca aceste majorări de taxe și contribuții să fie eliminate.
