65 de miliarde cheltuite „în neștire”? Ce s-a întâmplat cu fondul de rezervă al României, aproape epuizat de Guvernul Ciolacu

Guvernul promite să nu folosească discreționar banii din fondul de rezervă, mai ales că de doi ani există această posibilitate legal, datorită unei schimbări legislative promovate de Guvernul Ciolacu. Într-un singur an, fostul executiv a împărțit 65 de miliarde de lei din fondul de rezervă, cât toate guvernele din ultimii 15 ani la un loc.

Guvernul Ciolacu a scos 65 de miliarde de lei din fondul de rezervă în perioada septembrie 2023 - octombrie 2024. A cheltuit, deci, de două ori mai mult decât toate guvernele care l-au precedat de la intrarea României în Uniunea Europeană la un loc. Astfel că, în 2025, mai sunt doar câteva sute de milioane de lei în fondul de rezervă, a declarat fostul Ministru al Finanțelor, Tánczos Barna, citat de Hotnews.

Tanczos Barna, fost Ministru al Finanțelor/secretar de stat: Eu exclud că acest Guvern să folosească fondul de rezervă pentru scopul de a plăti zeci de miliarde de lei cu altă destinație decât cele prevăzute de lege. Nu sunt de acord ca cei care și-au bugetat greșit salariile să primească sprijin.

Numai că legea este permisivă.

Ruth Novacovici, jurnalistă Euronews: O ordonanță de urgență din 2023, inițiată de Guvernul Ciolacu, a introdus permisiunea de a folosi Fondul de Rezervă nu doar pentru urgențe, ci și pentru cheltuieli curente și de capital, inclusiv pentru personal și asistență socială. Astfel că sub paravanul fondului de rezervă au fost suplimentate, de pildă, bugetele unor cluburi sportive - cu zeci de milioane de lei. O parte semnificativă a banilor a ajuns la ministere și a fost folosită pentru plata salariilor.

Unii analiști economici au atras atenția că această practică nu este transparentă, dar poate fi o tactică pentru a ține deficitul bugetar sub control fără a atrage suspiciunea partenerilor externi. Marcel Ciolacu a negat acest lucru la începutul anului trecut, când, din postura de premier, urma să livreze aproape un miliard de lei din fondul de rezervă către primării.

Jurnalist: A fost o variantă pentru a ține deficitul bugetar sub control?

Marcel Ciolacu, fost prim-ministru al României, 31.01.2024: Nu, doamnă, eu am vrut o variantă de a nu încălca legea, cum au făcut-o alții. A fost o variantă simplă. Am decis să respect legea.

Președintele partidului DREPT, Vlad Gheorghe, a depus plângere penală împotriva lui Marcel Ciolacu, acuzându-l că a cheltuit 65 de miliarde de lei din Fondul de Rezervă fără transparență și fără un control legal. Fostul premier a reacționat.

„Am cheltuit ”în neștire” 65 de miliarde de lei din Fondul de Rezervă. Pentru pile, amante, sinecuri. Ați auzit deja asta. Dar oare este adevărat?!

Adevărul este că anul trecut NU s-a făcut nicio rectificare bugetară. La propunerea Ministrului de Finanțe, am acceptat să nu facem acest lucru tocmai pentru că presiunile anului electoral ar fi riscat o explozie și mai mare a cheltuielilor publice. Acesta este motivul pentru care banii au fost alocați direct prin Fondul de Rezervă, nu prin rectificări”, a transmis Marcel Ciolacu.

Față de rectificările bugetare, care nu pot fi făcute decât în urma dezbaterii și aprobării Parlamentului, mutarea banilor din fondul de rezervă este facilă – se poate face prin hotărâri de guvern, care, în cele mai multe cazuri, nici nu sunt incluse pe ordinea de zi a ședințelor Executivului.

Christian Năsulea, profesor de economie mondială: Este o formă de iresponsabilitate crasă ceea ce s-a întâmplat în guvernările anterioare prin utilizarea unor bani care nu existau, în așa fel încât să li se spună oamenilor că sunt bani, că se pot plăti pensii și salarii și ar trebui să votăm în continuare cum am votat și până acum.

Premierul care a adus fondul de rezervă aproape de epuizare era criticul propriilor metode înainte de a ajunge la conducerea Executivului. În 2021, din postura de președinte al Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu critica Guvernul Cîțu pentru distribuirea unui miliard de lei, prin fondul de rezervă, către administrații locale, măsură pe care o cataloga drept „discreționară”.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE