În țara care conduce clasamentul european al tinerilor care nici nu muncesc, nici nu studiază, pretențiile pentru un loc de muncă sunt și ele mari. Unii candidați se plâng de salariile prea mici, alții de program sau de experiența cerută de angajatori, dar nici ofertele nu sunt pe măsura nevoilor. În Dolj, de exemplu, unde sunt în jur de 20.000 de șomeri, bursa joburilor oferă doar 145 de posturi.
Piața muncii în România, între pretențiile candidaților și oferta limitată a angajatorilor
Aveți atestat de agent de Securitate? Nu.
Prima întrebare, primul obstacol: candidatul nu are calificarea cerută. Și nu este singura piedică în calea angajării. Unii cred că salariile sunt prea mici, alții nu sunt mulțumiți de program, iar cei abia ieșiți de pe băncile facultății caută posturi pe măsura studiilor. Oferta este extrem de limitată. La Craiova sunt doar 16 locuri de muncă pentru cei cu studii superioare.
Candidată: Pe parte economică. Eu asta am terminat și asta m-ar interesa.
Candidată: Se mai cere experiență, nu prea avem experiență. Dacă abia am absolvit...
Alții caută de luni întregi un serviciu.
Candidat: Am mai căutat, dar salariie sunt foarte mici.
Candidat: Topograf, nu altceva. În străinătate, o lună jumate - 5.000 și ceva de euro. Aici e mai mic. E mult mai mic. 5.000 și ceva de lei pe lună.
Nici pentru angajatori nu e simplu să găsească oamenii potriviți, iar discuțiile de la interviu arată ce contează pentru candidați.
Loredana Opaciu, angajator HoReCa: „Sunt foarte interesați de program, sunt foarte interesați de ce experiență ar trebui să aibă.”
România are o problemă pe care o scot la iveală inclusiv cifrele europene.
Andre Rotaru, jurnalist Euronews: „Suntem pe ultimul loc la nivelul intregii Uniuni Europene, cu 19,2% dintre tinerii cu vârste cuprinse intre 15 și 29 de ani, aflați în situația de a nici nu munci și nici nu merge la școală. Vedem diferența dintre noi și următoarea țară de la coada acestui clasament Bulgaria: cu 13,8%.”
Diferența este uriașă și față de țările care reușesc să-și țină tinerii aproape de școală și de piața muncii. În Țările de Jos, de exemplu, doar 5,3% dintre tineri se află în această situație. Integrarea tinerilor pe piața muncii rămâne o problemă reală în România, iar exemplul din Dolj arată cât de complicată este ecuația: candidați nemulțumiți de salarii sau de condițiile de angajare, firme care caută oameni pregătiți și prea puține posturi pentru numărul celor fără serviciu.
