Pachetul uriaș de măsuri legislative propuse de Donald Trump a fost aprobat de senatorii americani, în ciuda criticilor dure și după 27 de ore de dezbateri. Proiectul legislativ a fost numit OBBB, adică One Big Beautiful Bill Act, așa cum l-a numit Trump.
Până la promulgarea legii, care ar urma să fie pe 4 iulie, adică de Ziua Americii, mai este un singur pas: Camera Reprezentanților trebuie să ajungă la un acord cu Senatul.
Măsurile din această lege uriașă au însă efecte grave și foarte numeroase, după cum au atras atenția mai mulți specialiști, care au spus, încă de anul trecut, înainte ca Trump să fie reales președinte, că singurii care vor avea de câștigat ar fi cei înstăriți, iar restul persoanelor ar avea de pierdut, în special bătrânii, studenții, familiile cu copii și diverși contribuabili.
Pe cine afectează „legea mare și frumoasă” a lui Trump
Prin această lege, se vor extinde acele reduceri de taxe din primul mandat al lui Trump, se va continua finanțarea zidului de la granița cu Mexicul și se vor „ciunti” multe programe sociale, după cum precizează publicația The Economist.
Unul dintre efecte va fi asupra sistemului Medicaid, unde milioane de persoane ar putea pierde acoperirea medicală. Statele americane vor primi mai puține fonduri din banii federali în ceea ce privește Medicaid, ceea ce ar putea duce la eliminarea unor beneficii sau la îngreunarea înscrierii.
În plus, legea introduce o cerință de muncă pentru beneficiarii cu vârste între 19 și 64 de ani, care vor trebui să lucreze, să facă voluntariat sau să studieze cel puțin 80 de ore pe lună. Ei vor trebui să plătească până la 35 de dolari pentru anumite servicii medicale. Este vorba inclusiv de veterani, sau persoane fără adăpost și cele aflate în centre de plasament.
Biroul pentru Buget al Congresului american a evaluat că în jur de 12 milioane de americani ar urma să rămână fără asigurarea medicală în 2034.
În plus, ar fi afectați și imigranții, care reprezintă „marea problemă” a lui Trump. Unii dintre cetățenii străini nu ar mai fi eligibil pentru Medicaid și cupoane alimentare. De exemplu refugiații, azilanții și victimele violenței domestice și ale traficului sexual nu ar mai fi eligibili. În plus, imigranții ar trebui să plătească taxe noi sau mai mari pentru a solicita diverse programe, inclusiv azil, autorizație de muncă, eliberare condiționată umanitară și statut de protecție temporară, precum și pentru majoritatea cererilor depuse la tribunalul pentru imigranți.
Alte persoane care sunt înscrise în programul de asistență nutrițională suplimentară (SNAP) și care primesc cupoane alimentare se vor trezi că vor trebui să muncească dacă vor să rămână cu beneficiile. Iar această cerință de muncă se va extinde și în cazul persoanelor între 55 și 64 de ani, precum și în cazul părinților care au copii de peste 14 ani. Astfel, statele americane ar putea fi determinate să acopere o parte din costurile beneficiilor, numai că asta ar putea să le facă să reducă aceste beneficii, inclusiv retragerea din programul de protecție socială.
Apar modificări și în programul Obamacare. Vor crește cerințele de verificare, iar reînscrierea automată va fi eliminată pentru cei care vor să se asigure prin intermediul acestui program. Astfel, ei ar putea rata subvențiile federale. Biroul pentru Buget al Congresului spune că ar putea să-și piardă acoperirea câteva milioane de persoane. Chiar și persoanele care nu beneficiază de Medicaid, Obamacare sau SNAP ar putea fi afectate. Spitalele avertizează că reducerile drastice ale fondurilor Medicaid ar putea obliga unele unități medicale - în special cele din zonele rurale - să-și închidă porțile, să limiteze serviciile și să reducă personalul.
„Consecințele reale ale acestor reduceri vor duce la prejudicii ireparabile în ceea ce privește accesul la îngrijire medicală pentru toți americanii”, a postat Rick Pollack, directorul executiv al Asociației Americane a Spitalelor, într-o scrisoare adresată senatorilor.
Guvernele statelor americane ar trebui să preia sarcina. Legiuitorii statali ar trebui probabil să ia decizii dificile, pentru că s-ar confrunta cu reduceri masive ale sprijinului federal pentru Medicaid și pentru cupoane alimentare, așa că ar putea încerca să limiteze costul programelor prin reducerea beneficiilor sau a eligibilității. De asemenea, ar putea să încerce să economisească bani în alte domenii, cum ar fi educația sau infrastructura.
Proiectul de lege ar reduce suma impozitelor pe care guvernele statale și locale le pot percepe de la furnizori, în special de la spitale, ceea ce reprezintă o sursă cheie de finanțare pentru state. De asemenea, ar obliga multe state să înceapă să plătească o parte din beneficiile cupoanelor alimentare și să suporte o parte mai mare din costurile administrative.
Bogații ar deveni și mai bogați, iar săracii, mai săraci
Legea introduce și reducerea a taxelor cu o sumă medie de 2.900 de dolari pentru o gospodărie, dar cifra variază în funcție de venit. Pe de altă parte, mulți contribuabili vor continua să beneficieze permanent de reducerile de taxe din pachetul fiscal elaborat de Trump în 2017, deși acest pachet urma să expire la finalul acestui an.
În cazul bătrânilor, deducerea standard de 6.000 de dolari va fi doar pentru o perioadă cuprinsă între 2025 și 2028. Iar beneficiul va începe să scadă pentru cei cu venituri de peste 7.500 de dolari. Asta înseamnă că unii bătrâni pensionari înscriși în Medicare și Medicaid ar putea fi afectați.
Studenții vor avea mai puține oportunități în ceea ce privește împrumuturile federale, vor exista limite în acest sens și vor fi mai puține șanse de amânare sau chiar de scutire. Iar opțiunile, în ceea ce privește rambursarea, vor scădea.
Referitor la părinții cu copii de peste 14 ani, ei și-ar putea pierde asistența primită, pentru că vor trebui să muncească pentru a continua să primească acele cupoane și Medicaid. O modificare este că mulți părinți vor primi un credit fiscal mai mare pentru copii, de la 2.000 de dolari pe copil, la 2.200. Ar urma să fie eligibili părinții singuri, cu venituri de până la 200.000 de dolari anual și cuplurile căsătorite, cu venituri de până la 400.000 de dolari. Creditul ar fi eliminat treptat pentru cei cu venituri mai mari.
În cadrul unui program pilot de trei ani, fiecare bebeluș american născut între 2025 și 2028 ar urma să primească 1.000 de dolari de la guvern, sumă care ar fi investită într-un fond indexat. Părinții ar putea apoi să adauge 5.000 de dolari în fiecare an la aceste conturi și să urmărească creșterea dobânzii pe parcursul copilăriei. Nu vor fi permise deduceri până când copilul nu împlinește 18 ani. Denumit inițial „bonus pentru copii” sau „cont MAGA”, numele a fost schimbat în „conturi Trump”, în cursul acestui an.
Mulți lucrători care primesc bacșișuri sau compensații pentru ore suplimentare ar beneficia de o reducere a impozitelor până în 2028. Ei ar putea deduce până la 25.000 de dolari din veniturile din bacșișuri din impozitele federale pe venit, în timp ce lucrătorii care primesc ore suplimentare ar putea deduce până la 12.500 de dolari din acea plată suplimentară. Nu vor fi eligibile persoanele cu venituri mari, care câștigă peste 160.000 de dolari în 2025.
Universitățile private cu fonduri mari ar suferi o creștere semnificativă a impozitelor. Universitățile private beneficiază acum, în general, de impozite preferențiale, adică un impozit de 1,4% pe veniturile din fondurile lor. Noul proiect de lege ar majora impozitul pe veniturile din fonduri la o rată maximă de 8% pentru universitățile ale căror fonduri depășesc două milioane de dolari per student înscris. Vorbim despre unități de învățământ precum Harvard, Yale, Stanford, MIT și Princeton.
Persoanele bogate care câștigă peste 217.000 de dolari pe an, adică 20% din populație, vor beneficia de o reducere a taxelor cu o medie de 12.500 de dolari anual, după cum remarcă Centrul de Politici Fiscale, citat de CNN. De cealaltă parte, gospodăriile cu venituri de 35.000 de dolari beneficiază de o reducere a taxelor de doar 150 de dolari, adică mai puțin de 1% din venitul lor după impozitare. Gospodăriile cu venituri medii ar beneficia de o reducere a impozitelor de aproximativ 1.800 de dolari, adică o medie de 2,3% din venitul lor după impozitare.
Este greu de crezut dar, potrivit unui raport al Serviciului de Cercetare al Congresului, mii de persoane care au câștigat peste un milion de dolari pe an au solicitat ajutor de șomaj în 2021 și 2022. Acest proiect de lege pune capăt acestei situații, pentru că milionarii care își pierd locul de muncă nu mai pot beneficia de ajutor de șomaj.
Persoanele are cumpără, printr-un împrumut, o mașină nouă, fabricată în SUA au unele beneficii. Proiectul de lege va permite deducerea a până la 10.000 de dolari din dobânzi din venitul impozabil. Pe de altă parte, vin vești proaste pentru cei care doresc să cumpere un vehicul electric. În acest caz, bonusurile fiscale pentru vehicule electrice, care ajungeau până la 7.500 de dolari și au fost adoptate de democrați în mandatul lui Joe Biden, vor expira la sfârșitul lunii septembrie, deși ele erau programate să dureze până în 2032.
Cei care intenționează să beneficieze de credite fiscale pentru energia solară și eoliană ar trebui să se grăbească, pentru că proiectul de lege accelerează încheierea stimulentelor fiscale pentru proiectele de energie regenerabilă până în 2027.
Legea Trump ar duce la creșterea deficiului și a datoriei SUA
Per total, aceste măsuri ar duce la creșterea deficitului cu 3 sau 4 miliarde de dolari, așa cum estimează specialiștii. Chiar un raport al Biroului Bugetar al Congresului, publicat duminică, estimează că proiectul de lege ar crește deficitul cu o sumă mai exactă, de 3,3 trilioane de dolari, în următorul deceniu.
Doar pe termen scurt ar urma să existe un impuls. Dar pe termen lung, ar crește datoria publică și dobânzile, așa că PIB-ul SUA ar urma să se reducă cu 2% până în 2050. Pentru a compensa, eventual, aceste efecte, ar trebui să crească numărul angajărilor și investițiile. În acest moment, datoria publică este de 36 de trilioane de dolari. Noua legislație ar crește, de asemenea, plafonul datoriei cu 5 trilioane de dolari.
Problema este că, acum, datoria Statelor Unite ale Americii a ajuns la un nivel similar cu cea pe care americanii o aveau după Al Doilea Război Mondial. Iar specialiștii spun că, până în 2034, prelungirea reducerilor de taxe va duce la creșterea datoriei la 125-130% din PIB, dacă nu sunt făcute alte economii.
Trump a impus și o așa-zisă „taxă de răzbunare”, prezentă în „secțiunea 899” din această lege. Trezoreria americană poate impune sancțiuni entităților non-americane care dețin active în SUA. Aceste sancțiuni sunt considerate „sancțiuni discriminatorii”, prin creșterea impozitului federal pe venit și a ratelor de reținere cu până la 20% asupra investițiilor lor în SUA. Această taxare este considerată și un instrument pe care Trump l-ar putea folosi „pentru a intimida în negocieri”, după cum precizează Financial Times.
