Parlamentul European a decis prelungirea implementării tuturor proiectelor din PNRR aflate în lucru cu 18 luni. În lipsa unei decizii favorabile, România ar fi pierdut miliarde de euro. Rămâne însă la latitudinea Comisiei dacă va veni cu o propunere legislativă în acest sens. Multe proiecte mari, care vizează spitale, autostrăzi și căi ferate sunt însă blocate, întârziate sau abia în faza de proiectare, deși ar trebui finalizate până în august 2026.
Comisia Europeană va lua decizia finală privind prelungirea PNRR
Votul din Parlamentul European reprezintă un factor de presiune pentru modificarea legislației, astfel încât țările membre să beneficieze de încă 18 luni pentru implementarea proiectelor deja începute din PNRR. Însă, cheia este la Comisia Europeană. Dacă va decide să inițieze procedura de modificare legislativă, aceasta va trebui apoi adoptată și de Parlament, și de șefii statelor membre, în Consiliul European.
Raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, în care este inclusă măsura, a fost propus de europarlamentarii români Siegfried Mureșan și Victor Negrescu.
Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European: „Nu putem ignora faptul că doar 30% dintre jaloane și obiective au fost pe deplin implementate, iar încă aproximativ 300 de miliarde de euro trebuie distribuite”
Statele membre mai au puțin peste un an la dispoziție pentru a finaliza proiectele incluse în PNRR, iar România este codașă la capitolul implementare. Până acum, țara noastră a reușit să finalizeze doar 27% dintre țintele asumate. In aceste conditii, riscă să piardă zeci de miliarde de euro, bani gratis de la Uniunea Europeană, finanțări pentru spitale, școli și infrastructură.
Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL: „Oamenii nu înțeleg de ce unele fonduri sunt înghețate sau unele proiecte sunt întârziate pentru că anumite reforme nu sunt implementate. Oamenii nu văd corelarea. Ce vreau să spun este că nu e normal ca finanțarea unui spital să fie pusă în pericol din cauza unei reforme fiscale nerealizate.”
Din 24 de spitale câte au fost incluse inițial în PNRR, doar 13 ar putea primi finanțare din PNRR. Și multe dintre ele riscă să nu fie finalizate – de exemplu, licitația pentru Spitalul Județean din Bistrița-Năsăud a fost anulată, iar contractul pentru Spitalul din Lugoj, reziliat. Nu stăm bine nici la capitolul transporturi. Multe proiecte de modernizare a căilor ferate, pentru care au fost alocate trei miliarde de euro, sunt întârziate și riscă să piardă finanțarea, iar metroul din Cluj a fost eliminat complet din PNRR.
Partidele din Opoziție nu dau prea multe șanse României de a reuși să finalizeze toate țintele asumate în PNRR, chiar dacă ar beneficia de o păsuire de 18 luni.
Marius Lulea, prim-vicepreședinte AUR: „Nu sunt suficiente 18 luni. Foarte multe proiecte sunt în faze inițiale, adică chiar la nivel de proiectare și licitație publică. Cel mai probabil, mă aștept să existe peste acest termen, dacă el va apărea, m-aș mira dacă apare, mă aștept să se facă o conversie a sumelor pe alte direcții sociale, cum au mai făcut”
Emanuel Ungureanu, deputat USR: „Interesul țării e să avem cât mai multe spitale din PNRR. La această oră, aproape de final este Centrul de neurochirurgie de la Cluj și un corp de clădire la Bistrița. Deci, până acum două corpuri s-ar încadra la termenul 2026. Până la 19 obiective e foarte mult. Deci ne-ar ajuta enorm 18 luni de amânare.”
Pentru fiecare reformă neimplementată este prevăzută o penalitate. Prin urmare, pe lângă pierderea finanțărilor, România ar putea plăti și penalități de până la 13,7 miliarde de euro.
România ar fi putut pierde miliarde de euro
Parlamentul European a adoptat miercuri o rezoluție ce include propunerea de extindere a finanțării Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) pentru a permite finalizarea proiectelor mature.
Rezoluția, adoptată cu 421 voturi pentru, 180 de voturi împotrivă și 55 de abțineri, se referă la raportul privind implementarea MRR, elaborat de eurodeputații români Siegfried Mureșan (PPE) și Victor Negrescu (S&D), și subliniază efectul stabilizator al Mecanismului de Redresare și Reziliență într-o perioadă de incertitudine economică semnificativă în Europa, scrie Agerpres.
Eurodeputații insistă asupra accelerării investițiilor în protecția socială și integrarea grupurilor vulnerabile
Rezoluția solicită investiții specifice în apărarea UE, educație și competențe, și mai multe măsuri transfrontaliere și multinaționale, inclusiv în transportul feroviar de mare viteză.
Eurodeputații insistă asupra accelerării investițiilor în protecția socială și integrarea grupurilor vulnerabile. De asemenea, PE încurajează statele membre să își modifice planurile naționale de investiții utilizând REPowerEU pentru a stimula autonomia energetică a UE.
În rezoluție, membrii PE își exprimă îngrijorarea față de faptul că intervalul scurt de timp pentru punerea în aplicare a finanțării restante din MRR implică provocări în ceea ce privește finalizarea reformelor-cheie, a investițiilor la scară largă și a proiectelor inovatoare, precum și a celor 70% din jaloanele și țintele care nu au fost încă atinse. Ei îndeamnă Comisia Europeană să instituie noi programe, care ar trebui să fie flexibile și reactive la circumstanțele în schimbare și să garanteze previzibilitatea.
