Exercițiul militar rusesc Zapad 2025, care începe mâine, ridică îngrijorări serioase la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Fostul purtător de cuvânt NATO, Oana Lungescu, a avertizat în exclusivitate pentru Euronews România că manevrele Rusiei nu sunt simple simulări, ci pot ascunde intenții agresive, întrucât Rusia are obiceiul de a lăsa tehnică militară și soldați pe teren după încheierea lor.
Pericolul exercițiilor militare Zapad
În ceea ce privește manevrele rusești Zapad 2025, care încep mâine, purtătorul de cuvânt NATO a lansat un avertisment puternic:
„Exercițiul Zapad-2025 este un element care trebuie să ducă la și mai mare vigilență. Rușii au obiceiul fie de a lăsa trupe, fie de a lăsa echipamente pe care le pot utiliza ulterior în timpul unor agresiuni, exact cum am văzut în Ucraina și în Georgia. Tocmai de aceea aceste exerciții nu trebuie privite ca simple manevre de rutină, ci ca parte a unei strategii agresive, prin care Moscova testează reacțiile NATO”, a avertizat oficialul.
Lungescu a adăugat că și Alianța își consolidează prezența militară: „Și aliații NATO desfășoară exerciții în acest moment, în Germania, în Țările Baltice și, mai târziu, în toamnă, și în România. Este esențial să rămânem vigilenți și să demonstrăm că răspunsul nostru este unit, ferm și clar.”
NATO analizează incidentul din Polonia
Referindu-se la incidentul recent cu dronele căzute pe teritoriul Poloniei, Oana Lungescu a declarat: „Are loc în acest moment, după cum a spus și secretarul general NATO, o analiză a incidentului pentru a vedea care au fost de fapt intențiile Rusiei. Dar pare să fie destul de evident că este o încercare de a testa, de a vedea care sunt slăbiciunile sistemului de apărare anti-aeriană ale Poloniei și ale NATO, în general.”
„Este clar că Putin nu dorește pacea”
„Este doar începutul unei serii de consultări și începutul unui răspuns la nivel militar și politic. Evident că NATO nu a stat, până acum, cu mâinile în sân – postura de apărare și de descurajare a Alianței a fost întărită chiar înainte de invazia Ucrainei. Dar acesta este un moment grav care schimbă miza. Este clar că Putin nu dorește pacea, dimpotrivă, se arată tot mai dispus să testeze reacția aliaților. Tocmai de aceea este important ca răspunsul să fie foarte ferm, inclusiv printr-un nou pachet de sancțiuni”, a subliniat oficialul NATO.
Articolul 5, linia roșie a NATO
Întrebată despre pragul care ar putea duce la invocarea Articolului 5, Oana Lungescu a explicat: „Nu există o relație automată între articolul 4 și articolul 5. În istoria NATO, articolul 5 a fost invocat o singură dată. Alianța nu dorește să specifice exact unde se află pragul, dincolo de care articolul 5 devine obligatoriu. Acesta este și un element de descurajare: nu trebuie să-i spui inamicului în ce moment treci la următoarea fază. Dacă un aliat consideră că este victima unui atac militar, cere celorlalți aliați sprijin, fie individual, fie colectiv. Este o decizie politică, dincolo de una militară.”
Reacția lui Donald Trump, „mai criptică”
Oana Lungescu a remarcat și diferențele dintre pozițiile aliaților de peste Atlantic și cele europene, subliniind că răspunsul comun a fost ferm, însă nuanțat:
„NATO a dat un răspuns unitar, dar cum spuneam este doar primul. Este important că acest răspuns a fost ferm, clar și unit. Trebuie remarcat, în același timp, că reacția de la Washington a președintelui Donald Trump a fost ceva mai criptică și nu a transmis un mesaj de solidaritate atât de clar cum ar fi fost de dorit”, explicat oficialul.
