Uniunea Europeană vrea să curețe apele uzate, iar pentru asta intenționează să pună la plată industriile poluatoare. Mai exact, Uniunea vrea să actualizeze o directivă referitoare la tratarea apelor urbane reziduale, adoptată în 1991 și să impulsioneze companiile să se retehnologizeze. Noile măsuri prevăd standarde mai înalte pe care orașele vor trebui să le respecte.
La o stație de apă uzată toate lichidele aruncate la toaletă sunt purificate înainte de a fi evacuate în natură. Aceasta este stația Aquiris din Bruxelles - cea mai mare din Belgia și, totodată, una dintre cele mai importante din Europa. Apele reziduale trec prin mai multe tratamente, prin care uleiurile, particulele și poluanții organici sunt filtrați.
Jean-Francois Mougel, managerul stației Aquiris: Astfel, la centrul de tratament Aquiris, putem trata până la 16,4 metri cubi pe secundă sau 16.400 litri de apă pe secundă. Și aici, în medie, vom trata 300 de milioane de litri de apă pe zi.
În Uniunea Europeană, tratarea apelor uzate este reglementată de o directivă din 1991
De atunci, poluarea a crescut, dar și tehnologia a evoluat. Pentru a alinia mai bine normele la obiectivele politicii climatice a UE, Comisia Europeană a propus în 2022 o nouă directivă, care e acum evaluată de Comisia pentru mediu a Parlamentului European. Noua directivă prevede obligații mai stricte pe care orașele europene vor trebui să le respecte. Europarlamentarul care promovează legea spune că noile investiții vor fi binevenite.
Nils Torvalds, eurodeputat finlandez, Renew: Vor fi costuri oricum. Dacă nu faceți nimic, veți avea costuri medicale, veți avea costuri de sănătate, veți avea decese premature. Deci, vor exista diferite alte costuri. Așa că trebuie să alegi: vrei să o faci de bunăvoie sau forțat?
Industria apei consideră că directiva este corectă, pentru că încearcă să schimbe mentalitatea celor din sector. Tratarea apelor uzate poate deveni o resursă, care să producă energie precum biogazul, sau să genereze azot și fosfor pentru a fi utilizate în agricultură. Dar, cum nimic nu este gratis, cei care poluează mai mult vor trebui să plătească.
Tania Pentceva, Xylem Water Solutions, Belgia: Vor exista presiuni asupra bugetelor publice. Dar ar trebui să vedem, de asemenea, punerea în aplicare a schemei de răspundere extinsă a producătorilor pentru acele industrii care poluează apele uzate și trebuie să contribuie la aceasta.
În prezent, oamenii folosesc mai multe produse cosmetice și medicamente decât în urmă cu trei decenii - prin urmare, există mai multe reziduuri chimice în apele uzate.
