Președintele Nicușor Dan a declarat joi, referitor la decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind prescripția în România, că principala responsabilitate pentru situația creată aparține Parlamentului, care nu a intervenit legislativ după o decizie a Curții Constituționale.
„Sunt mai multe lucruri de spus aici. Un lucru care trebuie spus este că vina principală pentru această situație revine Parlamentului. Noi am avut o decizie a Curții Constituționale, care trebuia urmată într-un termen constituțional, dacă nu mă înșel, de 45 de zile – în orice caz, un număr de zile prevăzut de Constituție, trebuia o corecție legislativă, care nu s-a întâmplat în niște ani de zile. Acesta este punctul de la care am plecat”, a declarat șeful statului, într-o conferință de presă.
Președintele a subliniat că hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene sunt obligatorii și vor fi aplicate în România.
„Mai departe, Dreptul nu este o știință exactă. Ce înseamnă actul de justiție, să pui în balanță niște principii de drept. Curtea de Justiție a avut o opinie, Înalta Curte a avut o opinie. Azi sau ieri, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a venit să clarifice această chestiune. Deciziile Curții de Justiție ale Uniunii Europene sunt obligatorii, vor fi respectate în România. Asta este ce pot să spun”, a precizat Nicușor Dan.
Ce a decis CJUE
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit joi că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție de extindere a aplicării prescripției în dosarele penale pentru perioada 2014–2018 nu este conformă cu dreptul Uniunii Europene.
Totodată, CJUE a stabilit că decizia ÎCCJ privind prescripția nu se aplică dosarelor aflate pe rol.
„Curtea precizează că, având în vedere importanța pe care o are principiul autorității de lucru judecat în dreptul Uniunii, acest drept nu impune repunerea în discuție a hotărârilor care au dobândit autoritate de lucru judecat și care au constatat, în aplicarea deciziei din anul 2022 a ÎCCJ, prescripția răspunderii penale pentru fraude grave care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii”, a arătat CJUE.
Ce este dosarul „Lin” și de ce este important
În mai 2022, Curtea Constituțională a României a pronunțat o decizie privind cauzele de întrerupere a termenului de prescripție în materie penală, aplicabilă pentru perioada 2018–2022.
Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că efectele deciziei CCR se aplică retroactiv până în anul 2014.
Problema a fost ridicată la CJUE în dosarul „Lin”, în care au fost pronunțate două hotărâri privind prescripția: Lin I (iunie 2023) și Lin II (16 iulie 2026).
Hotărârea Lin I, pronunțată la 24 iulie 2023, privea mai mulți cetățeni români condamnați pentru evaziune fiscală, care au invocat aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile (lex mitior), susținând că răspunderea lor penală era prescrisă.
Aceștia și-au întemeiat argumentele pe două decizii ale Curții Constituționale din 2018 și 2022, care invalidaseră dispoziția națională privind cauzele de întrerupere a termenului de prescripție în materie penală, astfel încât, timp de aproape patru ani, legislația română nu a prevăzut nicio cauză de întrerupere a acestui termen.
Prin hotărârea Lin II, CJUE a stabilit că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție de extindere a aplicării prescripției pentru perioada 2014–2018 nu este conformă cu dreptul Uniunii Europene.
În replică, Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis că a aplicat „întotdeauna cu bună-credință” dreptul european în ansamblul său și că abordarea sa în materia prescripției răspunderii penale nu a reprezentat o opțiune între dreptul Uniunii Europene și Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
