Eșecul pentru faptul că România nu a accesat toți banii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este al guvernanților din ultimii șase ani, a declarat Nicu Ștefănuță, vicepreședintele Parlamentului European, la Euronews România. Europarlamentarul a afirmat că este „o mare crimă împotriva poporului român” deoarece România a avut ocazia să acceseze bani pe care nu trebuia să-i returneze, a renunțat la 10 miliarde de euro, iar, până la 31 august, termenul limită, „ne mai batem pentru șapte ca să adăugăm la 13, cât au fost atrase”.
În direct la Euronews România, Nicu Ștefănuță a dat de înțeles că modul în care Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, este criticat de PSD pentru neimplementarea reformei privind legea salarizării unitare, un jalon din PNRR, este comparabil cu un meci de fotbal în care rezervele sunt trimise în ultimele minute din partidă să marcheze golul decisiv.
Nicu Ștefănuță, vicepreședintele Parlamentului European: Să pui toată vina pe ministrul actual sau pe Guvernul actual e ca și cum l-ai băgat pe Alibec sau pe Ianis Hagi în minutul 88 al meciului și spui că toată vina pentru eșecul PNRR e al lor.
Eșecul PNRR al României este al politicienilor din ultimii șase ani, pentru că noi am pornit la drum cu 30 de miliarde de euro. După aceea au rămas 20, am renunțat la 10 (miliarde de euro). Acum ne mai batem pentru șapte ca să adăugăm la 13, cât au fost atrase.
Nicu Ștefănuță: Italia a cheltuit peste 160 de miliarde de euro din PNRR, toți banii
Vicepreședintele Parlamentului European a precizat că state europene, precum Italia sau Polonia, care au accesat mai mulți bani din PNRR deoarece au adoptat măsuri pragmatice. A evidențiat că PNRR-ul României a fost a fost construit „prea complex”, pentru că „și-a dorit foarte multe, dar a realizat foarte puține”.
Nicu Ștefănuță, vicepreședintele Parlamentului European: Italia a cheltuit peste 160 de miliarde de euro, toți banii. Acum, PNRR-ul ăsta (al României, n.r) poate a fost construit prea complex. Și-a dorit foarte multe, dar a realizat foarte puține.
Ori, în Italia au avut proiecte mai simple, mai realizabile, de reabilitate termică a clădirilor, de reconstrucție, lucruri care au fost mai ușor realizabile în cinci-șase ani. S-au și făcut, iar banii s-au cheltuit
Nicu Ștefănuță, despre PNRR-ul României: Am ajuns la situația la care doar 38% din bani au fost efectiv atrași până acum
Nicu Ștefănuță, vicepreședintele Parlamentului European: Ori noi am ajuns la situația la care doar 38% din bani au fost efectiv atrași până acum.
Bineînțeles că îmi doresc ca în ultima săptămână să mai atragem și o bună parte din cele șapte miliarde rămase.
Suntem în minutul 88 sau 90 al jocului și e cam greu să bagi înlocuiri și să dai vina pe ei în ultimul minut al jocului.
Vicepreședintele Parlamentului European: Acești șase ani au fost o bătaie de joc a implementării PNRR și va rămâne acel capitol ca o pată neagră a României
Nicu Ștefănuță, vicepreședintele Parlamentului European: Am lăsat banii pe masă, zicând că e problema altora, că e problema generațiilor care vin. După mine, asta e o mare crimă împotriva poporului român, pentru că erau granturi, adică bani pe care nu trebuia să-i returnăm, și erau niște împrumuturi cu o dobândă de 2%, pe care România nu o pupă nici în cele mai dulci vise pe care le are.
După mine, acești șase ani au fost o bătaie de joc a implementării PNRR și va rămâne acel capitol ca o pată neagră a României.
De asemenea, Ștefănuță a evidențiat că, prin promisiunile făcute față de Comisia Europeană, credibilitatea României „suferă constant” în condițiile în care Executivul comunitar „a respins constant renegocierile”
Nicu Ștefănuță, vicepreședintele Parlamentului European: Și în 2022, când s-a schimbat numărul de spitale, trebuiau să fie 28, după aceea au fost 21. Nu au mai fost regionale. S-a schimbat prea mult și s-a realizat prea puțin. Asta este marea problemă.
Toate Guvernele succesive care veneau la Bruxelles să schime ceva arătau că nu sunt în stare să ridice clădirile și utilitățile de care România avea nevoie.
Mai mult, Nicu Ștefănuță a menționat că PNRR-ul a fost un măr politic disputat în cadrul diverselor guvernări și că descentralizarea ar fi putut contribui la o rată mai mare de absorbție a banilor europeni.
Nicu Ștefănuță, vicepreședintele Parlamentului European: Descentralizare, pentru că dacă stai doar în Guvern și în miniștri și într-un singur minister, nu vei reuși să atragi fonduri. Sper să se uite primari sau președinți de Consilii județene care și-ar dori să atragă fondurile astea, dar au fost tot timpul la mâna Bucureștiului și la mâna unor politicieni.
Și PNRR-ul a fost un măr politic disputat în cadrul diverselor guvernări.
Europarlamentarul consideră că România și-a „bătut joc de niște oportunități istorice” și că și-ar fi dorit să urmăm exemplul Italiei sau al Poloniei.
Nicu Ștefănuță, vicepreședintele Parlamentului European: Aș vrea să fim ca Polonia, fiindcă Polonia a devenit a șasea economie a UE în anii în care noi ne-am dat cu dreptul în stângul și ne-am bătut joc de niște oportunități istorice.
Polonia a fost tăcută, a lucrat, a construit și a realizat ceva. Italia la fel, chiar dacă nu sunt de acord și de aceeași coloratură politică, a construit și a atras banii în ceea ce trebuie și i-a mâncat pe toți. Noi am reușit să ajungem abia la 40%...
