Președintele Nicușor Dan va discuta marți cu premierul interimar Ilie Bolojan, președintele PSD, Sorin Grindeanu, liderul UDMR, Kelemen Hunor, și cel al USR, Dominic Fritz, despre efectul legii salarizării, proiect prin care România ar fi putut obține 770 de milioane de euro de la Comisia Europeană.
Nicușor Dan va avea astăzi o videoconferință alături de Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu, Dominic Fritz și Kelemen Hunor. Președintele vrea să vadă exact ce s-a întâmplat cu negocierile privind legea salarizării, de ce nu există voință politică pentru acest proiect și ce s-ar putea face mai departe astfel încât următorul Guvern fie să vină cu o nouă variantă de proiect, fie cu anumite indexări din anul 2027 pentru angajații de la stat.
Deja au trecut doi ani consecutivi în care toate salariile din sistemul public au fost înghețate, iar informal reprezentanții tuturor partidelor afirmă că acest lucru nu poate continua și anul următor, mai ales că 2027 este an preelectoral, înaintea scrutinului din 2028.
Rămâne de văzut cum se va încheia această discuție de la Palatul Cotroceni pentru că ieri au fost tensiuni în cadrul grupului de lucru asupra legii salarizării. Au fost tensiuni între Dragoș Pîslaru și ministrul Educației, Mihai Dimian, pentru că nu s-a ajuns la o formulă agreată de ambele părți pentru salarizarea profesorilor, încercâd să se țină cont și de cerințele sindicatelor.
Din acest motiv, există un blocaj total în discuțiile privind noua lege a salarizării. Astfel, România ar pierde 770 de milioane de euro, bani ce ar fi putut fi folosiți pentru diferite proiecte de infrastructură, dar vor rămâne la Bruxelles.
În toți acești ani, nici Guvernele precedente, nici acesta nu a reușit să ducă la capăt un proiect privind legea salarizării care să mulțumească atât actorii sociali, dar, pe de altă parte, să îndeplinească și jalonul Comisiei Europene.
Executivul comunitar a cerut ca acest proiect să nu adâncească și mai mult deficitul bugetar al României, iar în discuțiile de la Cotroceni nu s-au găsit soluții clare prin care să fie mărite salariile din sistemul public și în același timp să se mențină și traiectoria de reducere a deficitului bugetar.
România trebuie să reducă deficitul bugetar în următorii trei ani la cel mult 3% din PIB. În cazul în care s-ar fi venit cu majorări prea mari în salarizare, acest lucru ar fi dus automat la creșterea deficitului, spun surse politice care au participat la discuții.
