Primul copil diagnosticat cu hepatită severă de origine necunoscută în România va primi un transplant de ficat la Spitalul Fundeni, din Capitală. Fetița de 5 ani va fi operată zilele viitoare de către echipa coordonată de profesorul Vladislav Brașoveanu, Șeful Secției de Chirurgie și Transplant Hepatic din cadrul Spitalului Clinic Fundeni din București.
Medicul Vladislav Brașoveanu a declarat în exclusivitate pentru Euronews că transplantul de ficat va fi realizat la Fundeni, în câteva zile.
În ce regim se poate realiza transplantul hepatic pediatric în România
Chirurgul i-a confirmat jurnalistei Euronews Andreea Trandafirescu că se poate face transplant hepatic pediatric și în România.
”S-a făcut, se face și, la un moment dat, vor prelua chirurgii pediatrici problema transplantului pediatric. Deocamdată, cea mai mare experiență o are Spitalul Clinic Fundeni. (...) La un moment dat, trebuie acreditat un spital pediatric, poate va fi Grigore Alexandrescu, pentru a se face într-un spital pediatric acreditat. Așa este corect și așa este procedura.”
În privința fetiței de 5 ani, internate la Fundeni, efectuarea transplantului depinde doar de prezența unui alt medic, care poate realiza operația microscopic. În acest moment, acesta se află la un congres în afara României.
Micuța pacientă a fost internată pe 4 aprilie. Starea ei este stabilă, potrivit Ministerului Sănătății.
În acest moment, potrivit oficialilor din Minister, sunt în analiză 4 cazuri care ridică suspiciuni, printre care se numără cel al unui copil de 10 ani și al unui sugar de 8 luni. Familiile nu sunt din București.
Câte cazuri de hepatită severă de origine necunoscută au fost identificate la nivel mondial
OMS a anunțat că la nivel mondial discutăm despre cel puțin 190 de cazuri de hepatită "misterioasă" la copii din 12 țări. Pacienții au între o lună și 16 ani. Un copil a murit, iar 17 au avut nevoie de transplant.
Nu se știe nici până acum ce virus provoacă acest tip de hepatită. Specialiştii au precizat că mulţi dintre pacienţi au raportat simptome gastrointestinale, cum ar fi dureri abdominale, diaree şi vărsături, precum şi niveluri crescute de enzime hepatice şi icter.
Majoritatea cazurilor raportate nu au avut febră, iar virusurile obişnuite, care provoacă hepatită virală acută - cum ar fi virusurile hepatitei A, B, C, D şi E - nu au fost detectaţi în niciuna dintre situații.
