Curtea Constituțională a României a respins, marți, sesizarea AUR în legătură cu legea „austerității”, adoptată prin angajarea răspunderii Executivului. În motivarea deciziei, CCR spune că „legea criticată a fost adoptată în vederea consolidării sustenabilității financiare a României”.
Sesizarea a fost formulată de un număr de 105 deputați aparținând grupurilor parlamentare AUR, S.O.S. România, Partidului Oamenilor Tineri și neafiliați.
„Legea a fost adoptată în vederea consolidării sustenabilității financiare a României”
CCR: Legea criticată a fost adoptată în vederea consolidării sustenabilității financiare a României, iar atingerea acestei finalități va asigura corectarea durabilă a deficitului excesiv.
Autorii obiecției de neconstituționalitate precizează că deficitul bugetar excesiv este o problemă care ține de politica economică a Uniunii Europene, fiind reglementată de art.126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Prin urmare, măsurile de corecție a deficitului excesiv intră în sfera politicii externe a României, fiind parte a angajamentelor asumate de statul român în relația sa cu Uniunea Europeană. Stabilirea liniilor directoare ale politicii externe aparține Președintelui României, iar Guvernul are doar un rol executiv în această privință. Or, Guvernul a stabilit în mod unilateral, în expunerea de motive a legii, că scopul acesteia este corectarea durabilă a deficitului excesiv și consolidarea sustenabilității financiare, deși o asemenea orientare strategică nu poate fi decisă exclusiv de către executiv, fără implicarea și acordul președintelui, care este autoritatea competentă pentru angajarea statului în plan extern.
„Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea consecințelor negative asupra deficitului”
Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul, în cauza de față, și-a angajat răspunderea asupra Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.
De asemenea, Curtea Constituțională a constatat că legiuitorul are competența de a stabili sarcini fiscale sub forma contribuției de asigurări sociale de sănătate asupra oricăror categorii de venituri, indiferent de natura lor, inclusiv asupra veniturilor realizate din pensii și din alte categorii de indemnizații, iar prevederile care stabilesc această contribuție sunt constituționale [art.1 alin.(3) și (5), art.47, art.48 alin.(1) și art.56 din Constituție].
„Măsuri fiscal-bugetare pentru a consolida sustenabilitatea financiară a României”
Angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine, mai arată CCR.
CCR: Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri fiscal-bugetare pentru a consolida sustenabilitatea financiară a României. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea consecințelor negative asupra deficitului bugetului general consolidat și a afectării sustenabilității finanțelor publice.
