Ministrul Educației, Daniel David, a făcut o radiografie amănunțită a sistemului educațional din România, în cele peste șase luni de când se află la conducerea acestei instituții. El anunță un moment zero în educație și o eficientizare a resurselor, după modelele funcționale din Europa.
Nimeni nu va fi disponibilizat, însă profesorii vor munci mai mult, dar nu mai mult decât limita normală aplicabilă în țările europene. În principiu, Daniel David vrea și o schimbare a legii salarizării.
Ministrul Daniel David anunță un moment zero în educație
Daniel David, ministrul Educației: „Voi implementa aceste măsuri într-un context definit de două principii foarte importante. Primul este principiul raționalității, adică orice modificare pe care o facem în zona educației și cercetării trebuie să se poată înscrie în anumite practici europene la care noi ne raportăm. Al doilea e un principiu al decenței, adică așteptăm atâtea resurse câte își permite țara, iar pe măsură ce eficientizăm sistemul educației și sistemul cercetării, banii pe care îi obținem prin aceste eficientizări o să-i aducem în acest sistem, cu implicații pe termen scurt, mediu și lung.
Pe termen scurt, am spus clar că mă aștept că în educație și cercetare nu avem de disponibilizat oameni, noi trebuie să angajăm în viitor, nu acum, în situație de criză. A doua e că nu modificăm salarii. Pe termen mediu, lucruri pe care le-am început deja să le gândim, că punctul de raportare pentru debutant în preuniversitar trebuie să fie salariul mediul brut pe economie. Și avem nevoie de echivalența între salarii, între CS1, CS2 și profesor și conferențiar. Sunt lucruri deja prezentate în diverse acte normative, nu sunt noutăți, doar că va trebui să le prindem în legea salarizării unitare.
A treia e că, peste cinci ani, cel târziu, să nu mai amânăm angajamentele pe care le-am făcut față de educație și cercetare, de foarte mulți ani: 1% din PIB pentru cercetare, 15% din bugetul general consolidat pentru educație, cu o creștere gradată. Nimeni nu se așteaptă la creșteri spectaculoase în primii doi ani. Să ne mai stabilim din punct de vedere fiscal, bugetar.
Educația este aici fiindcă, alături de celelalte ministere, munca, sănătatea, bugetul nostru este printre cele mai mari dintre ministerele guvernului, astfel încât, când educația are probleme, țara are probleme. Când țara are probleme, are și educația probleme. De aceea suntem aici.
Cum am ajuns aici? În ultimii 2-4 ani, am beneficiat de o creștere a resurselor și o infuzie financiară foarte mare. Când această infuzie financiară nu o ghidezi spre lumini și o ghidezi oarecum spre tot sistemul, tu știind că ai și umbre, ajungi să generezi și să amplifici anomaliile pe care le-ai avut în sistem. Eu văd, pentru educație și cercetare, un moment zero, caut oportunități ca, dacă normalizăm aceste anomalii, să putem să dezvoltăm sistemul, de dragul copiilor și de dragul oamenilor care contează și care sunt dedicați acestui sistem."
Anomaliile descoperite de Ministerul Educației
În acest context, Daniel David a descoperit unele anomalii care trebuie corectate. Problemele s-au acutizat, mai ales pentru că unele dintre ele au avansat „din inerție”, iar altele sunt pur și simplu inechitabile, comparativ cu ceea ce există la nivel european.
Ministrul Educației a prezentat anomaliile din sistemul educațional din România. Printre ele se numără și sistemul de burse, unde au fost descoperite niște inechități.
Daniel David, ministrul Educației: „Iată câteva anomalii: în ultimii ani, deși numărul de copii din zona preuniversitară a scăzut, numărul de norme didactice a crescut. Norma didactică se referă la partea de interacțiune pe care o ai cu copiii, partea de predare, din timpul de lucru de predare de 8 ore dintr-o zi. Altfel spus, mai puțini copii, mai multe norme didactice.
De ce s-a întâmplat acest lucru? Analizând situația, am văzut că am luat niște măsuri în ultimii ani, prin care, stabilind numărul minim și maxim de copii într-o clasă, am fragmentat clasele. Stabilind limită de la ce nivel vorbim de școli cu personalitate juridică, am fragmentat școlile. Am acceptat foarte multe degrevări de norme, că reducem din orele de interacțiune cu copilul, nu din cele opt ore în general, ci din orele specifice didactice, în timp ce îți păstrezi salariul. Dar foarte interesant, degrevările din norma didactică au fost însoțite de plata cu ora. Au crescut în sistem și normele libere pe care le acoperim la plata cu ora. Numai că avem un sistem în care plata cu ora are o valoare mai mare decât ora din timpul de lucru pentru care ești plătit ca profesor, ceea ce nu este o situație tocmai ușor de explicat.
Iată câteva anomalii care ne duc într-o situație problematică și din punct de vedere financiar. Alte anomalii sunt în zona burselor, atât studențești, cât și în zona burselor elevilor. Bugetul pentru burse a crescut extrem de mult în ultimii ani. Pe de o parte, te bucuri, orice ministru se bucură când are mai mulți bani pe care poate să-i ducă în sistem. Dar totdeauna trebuie să ai grijă să duci acei bani în zona în care aprinzi lumina, nu în zona în care există întuneric. De ce spun asta? Pentru că am generat un fond pentru burse care depășește susținerea pe care Ministerul Educației o dă întregului sistem din țară. Am creat un sistem de burse care nu are o structură pe care să o găsești ușor în țări vestice la care te raportezi. Am creat un sistem de burse care nu se exprimă în performanță. De exemplu, măcar participarea la bacalaureat, nu neapărat notele sau rata de succes. Și nu vedem asta."
Măsurile propuse de Daniel David
Pentru că educația reprezintă temelia unei națiuni, reforma educației presupune implicare și consecvență. Iar Daniel David a enumerat măsurile propuse pentru a eficientiza sistemul.
Daniel David, ministrul Educației: „1. În norma didactică, creștem cu două ore numărul de ore didactice - care diferă de la o situație la alta - adică numărul de ore în care profesorul interacționează direct cu copiii. În medie, avem 18, în acest moment. Vom ajunge la 20. În alte situații, avem 22. Acest lucru trebuie să respecte un principiu european. Îl respectă? Da, îl respectă. Prin această creștere, ne aflăm în media UE.
În cazul acelor profesori performanți, celor care au vechime, printr-o metodologie a Ministerului, vom crea posibilitatea să fie degrevați de timpul de lucru pe care îl au. Altfel spus, creștem numărul de ore pentru interacțiunea cu copilul, dar pot accepta faptul că se reduce la șase ore dacă ai crescut norma de predate cu două ore. Încercăm să intrăm în standardele europene și să ne adresăm condițiilor pe care noi le avem în școală. Această modificare este propusă ca una temporară, în sensul că vrem să pilotăm un ciclu de studiu, adică patru ani. Și vedem peste patru ani ce efecte a avut.
2. Valoarea pentru plata cu ora se schimbă. Dacă până acum, o oră nu se raporta la cele 40 de ore pe săptămână sau 8 ore pe zi, ci la cele 18 ore pe care tu le aveai în interacțiune directă cu copilul, normal este să-ți raportezi salariul la numărul de ore pentru care ești plătit, adică la 40 de ore, nu la 18. Este o altă schimbare importantă.
Dacă mergem în zona burselor pentru studenți, prin legea din 2023, s-au creat aceste facilități extraordinare. Eu cred că a fost o intenție bună, dar nu sustenabilă. În 2023, punctul de raportare pentru bursele studenților era salariul minim brut pe economie. Ceea ce propunem, ca punct de referință, este salariul minim net pe economie, dintr-un motiv rațional, pentru că bursele nu sunt impozitate și atunci te raportezi la salariul minim net pe economie.
În același timp, în zona studenților, adulți fiind, bursele le vom da atât timp cât sunt la școală, nu și în vacanță. Evident că fondul de burse scade în comparație cu 2023, dar nimic din punct de vedere financiar nu poate compara situația de criză pe care o avem acum cu ce a fost în 2023 sau 2024. Deși fondul scade față de 2024, este mai mare decât ce am avut în 2022, înainte să facem aceste schimbări. Voi discuta strâns cu studenții, să vedem ce alte facilități pentru ei putem să găsim ca urmare a acestor modificări. Și această modificare o văd ca pe una temporară, pentru un ciclu de studiu de trei ani.
În zona elevilor nu schimbăm doar bugetul, ci trebuie să schimbăm sistemul de burse. Avem un sistem care are o varietate de burse, de merit, de reziliență, sociale, tehnologice, un sistem foarte complex pe care nu-l vezi în alte țări.
Ce propun, ținând cont de ce vezi în alte țări și de ce îți permite țara în acest moment? Propun trei tipuri de burse. Una de merit. Dar meritul va fi definit ca merit, adică maxim 15% dintr-o clasă cu nota minimă 9. Nu mai mult de 15%. Acum avem prin lege minimum 30%, cu nota limită 9,50. Dar dacă toți copiii din clasă au 9,50, toți primesc bursă și, de la 30%, ajungem la 90% sau la 100%, ceea ce nu este obișnuit. A doua: bursa socială, dar va fi foarte bine gândită, pentru a merge spre copiii care au nevoie să fie ajutați să vină la școală, care au probleme economice, care sunt în zona de risc, care sunt persoane dezavantajate.
Și, foarte important, bursele tehnologice pentru copiii care sunt în școli profesionale, care lucrează în parteneriat cu diverse companii. Vom menține premiile pentru olimpici și pentru performanțe foarte mari și chiar vom crește ușor premiile. De exemplu, vreau ca, pentru o olimpiadă internațională, dacă ai luat mențiune, să poți să-ți acoperi, prin acel premiu, o bursă de merit în fiecare lună. În acest moment, premiile pentru olimpiadele internaționale variază între 4.000 de euro și 1.000 de euro și, pe lângă asta, mai iei și o bursă în fiecare lună - nu mai putem susține acest sistem. Unii copii, chiar copiii prietenilor mei, mi-au spus că sunt supărați pe mine, pe premier, pe președinte, pe sistem, că ei au învățat și voiau să ia bursă din toamnă.
Ca ministru al Educației nu vreau ca, în mintea copiilor, să apară ideea că ei învață pentru notă, pentru a lua o bursă. Educația este obligatorie. Fac tot ce ține de mine să vină cu plăcere la școală, să vadă școala ca pe o cale de succes social, dar nu vreau să vadă școala ca pe o modalitate, în această fază, de a învăța pentru o notă care să le aducă niște bani. De doi ani avem acest sistem atât de generos. Cum era în urmă cu trei ani? Nu vorbesc de generația mea. Cum am putut funcționa?"
