Crima care a șocat Timișoara și întreaga țară începe să producă efecte politice și legislative. Ministrul Justiției a anunțat formarea unui grup de lucru care va analiza mai multe propuneri pentru modificarea legislației privind vârsta răspunderii penale.
El a susținut că expunerea minorilor la conținut nociv, adeseori violent, pe rețelele de socializare și accesul facil la substanțe interzise de lege se numără printre cauzele cauzele, directe sau indirecte, ale infracționalității juvenile.
Presiunea publică este uriașă: petiția online lansată după cazul în care un copil de 13 ani este suspectat că a premeditat uciderea unui coleg de școală a strâns deja peste 240.000 de semnături.
Tensiunile au explodat și în comunitate, unde aproape 200 de oameni au protestat în fața casei bunicilor minorului.
Potrivit unor surse, băiatul a fost internat într-un centru neuropsihiatric.
Radu Marinescu: Sper ca într-o lună să avem conturate niște propuneri concrete
Echipa, formată din reprezentanți ai ministerului, instituțiilor judiciare și societății civile, va lucra săptămânal pentru a propune, în maxim o lună, soluții concrete adaptate exigențelor actuale ale societății, spune Radu Marinescu.
„Este o discuție foarte serioasă care trebuie făcute aici. Normele legale trebuie să fie în acord cu evoluția societății, cu modificările pe care le aduc inclusiv în privința conștiinței, a reprezentării, a discernământului minorilor, ori toate aceste chestiuni trebuie integrate într-o adaptare a legislației față de exigențele momentului.
Această discuție s-a purtat și la nivel european, se poartă și la nivel național. Noi am decis azi constituirea unui grup de lucru, cu o componență destul de amplă, reprezentanți ai mai multor direcții din minister care să lucreze împreună cu reprezentanții instituțiilor judiciare, ale societății civile, pentru a vedea în ce măsură actuala legislație mai este eficientă și dacă nu e cazul să reducem această vârstă sau dacă nu o reducem atunci să poată răspundă minorii și sub această vârstă, în condițiile în care identificăm existența discernământului.
Sunt țări europene care au o vârstă semnificativ redusă în ceea ce privește răspunderea penală a minorului, vom face și un studiu de drept comparat, e o chestiune foarte serioasă, foarte importantă pentru că vorbim de minori și de viitorul țării până la urmă și sperăm să găsim cea mai potrivită soluție. Grupul de lucru va lucra săptămânal. Noi sperăm ca în maxim o lună să avem conturate niște propuneri concrete”, a declarat Radu Marinescu.
Ce prevede legea în prezent
În sistemul de justiție din România, răspunderea penală a minorilor este guvernată de un regim juridic distinct, axat prioritar pe reabilitare socială și mai puțin pe represiune. Potrivit Codului Penal, pragul critic este vârsta de 14 ani, sub care minorii nu pot fi trași la răspundere penală, în timp ce adolescenții cu vârste cuprinse între 14 și 16 ani sunt supuși rigorilor legii doar dacă se demonstrează, prin expertiză de specialitate, că au acționat cu discernământ.
Spre deosebire de adulți, minorilor vinovați de săvârșirea unor infracțiuni li se aplică exclusiv măsuri educative, privarea de libertate prin internarea în centre de detenție fiind considerată o soluție de ultim resort, rezervată doar faptelor cu un grad ridicat de pericol social sau recidivei.
