Update: Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, convocate joi de președinta Lia Savonea, au decis în unanimitate să trimită spre control constituțional legea ce vizează reforma pensiilor de serviciu. Anunțul a fost făcut de șefa Curții Supreme. Actul normativ, pentru care guvernul condus de Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea, prevede reducerea cuantumului pensiilor speciale și creșterea graduală a vârstei de pensionare, de la 48 de ani în prezent până la 65 de ani.
Sesizarea către CCR făcută de judecătorii ICCJ
„Sub preşedinţia doamnei judecător Lia Savonea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu dispoziţiile art. 27 lit. b) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, s-a întrunit pentru sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 242/2025).”, se arată în Hotărâre.
„I. Motive de neconstituționalitate extrinsecă:
1. Încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție privind principiul statului de drept
2. Încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) raportat la art. 133 alin. (1) din Constituţie, sub aspectul solicitării formale a avizului Consiliului Superior al Magistraturii
3. Legea este neconstituțională în ansamblul său întrucât nesocotește flagrant exigențele constituționale referitoare la principiul securității juridice și al încrederii legitime, precum și la interzicerea discriminării, corelate cu principiul independenței justiției, în componenta sa instituțională, contrar art. 1 alin. (3) și (5), art. 16 și art. 124 alin. (3) din Constituția României.
4. Legea încalcă art. 114 din Constituție cu referire la condițiile în care Guvernul își poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege.
Încălcarea dispozițiilor art. 124 din Constituție privind independența justiției coroborat cu art. 147 alin. (4) și art. 148 alin. (2) și alin. (4) privind obligativitatea deciziilor Curții Constituționale”, potrivit sursei.
„HOTĂRĂȘTE: Sesizarea Curţii Constituţionale pentru a se pronunța asupra neconstituționalității Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 242/2025) în raport de prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) și alin. (5), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 114, art. 124 alin. (3), art. 133 alin. (1), art. 147 alin. (4), art. 148 alin. (2) și (4).”
Știrea inițială: Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție decid astăzi dacă atacă la Curtea Constiuțională legea privind pensiile speciale. Magistrații-șefi, adică cei care conduc secțiile speciale, au fost convocați la ora 13.30, spune pentru Euronews România Lia Savonea, președinta Curții Supreme.
Judecătorii protestează față de noua lege care aduce reguli mai stricte de pensionare și reduce cuantumul sumei alocate lunar. Respectiv, pensia va fi plafonată la 70% din ultimul salariu net, față de 100% cum este în prezent.
În plus, vârsta de pensionare va crește la 65 de ani, dar cu o perioadă de tranziție de 10 ani. Proiectul de reformă a pensiilor speciale a trecut de Parlament însă, pentru a intra în vigoare, trebuie să fie promulgat de președinte.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a afirmat luni, în Parlament, că modificările propuse la legea pensiilor pentru magistrați ar putea trece testul de constituționalitate în cazul unei analize la Curtea Constituțională.
Oficialul a subliniat că judecătorii și procurorii „nu trebuie priviți ca adversari ai societății” și și-a exprimat încrederea că nu se va ajunge la o confruntare socială pe această temă.
Marinescu a explicat că proiectul a fost construit astfel încât să respecte cerințele constituționale, printre care: menținerea unei corelații între salariul primit în activitate și pensia specială, aplicarea graduală a schimbărilor pentru a asigura stabilitate și predictibilitate, precum și garantarea faptului că magistrații care îndeplinesc deja condițiile de retragere rămân sub incidența reglementărilor actuale.
