Fenomenul cunoscut drept „Luna sângerie”, adică eclipsa totală de Lună, a fost înconjurat de superstiții timp de secole. În multe culturi antice – de la Babilon la China și America Centrală – era văzută ca un semn rău: moartea conducătorilor, războaie, dezastre naturale sau „pedepse divine”, scrie Euronews.com.
În schimb, triburile Batammaliba din Africa de Vest considerau eclipsa un moment de reconciliere și pace.
Duminică are loc cea mai lungă eclipsă totală de Lună din 2022 încoace, vizibilă timp de 82 de minute. Atunci când Pământul se aliniază perfect între Soare și Lună, satelitul capătă nuanțe roșiatice – de unde și denumirea de „Lună sângerie”.
Știință vs. credințe
Astronomii spun că, din punct de vedere științific, eclipsa nu mai ascunde mistere – este doar un spectacol vizual. „Astronomia a studiat tot ce era de studiat, acum putem doar să ne bucurăm de priveliște”, afirmă Florian Freistetter.
Astrologii însă văd altfel fenomenul. Pentru Silke Schäfer, astrolog cunoscut în spațiul german, astrologia este un patrimoniu cultural de peste 2000 de ani, bazat pe un sistem simbolic clar: zodiacul, aspectele planetare și ciclurile cosmice. „Planetele nu cauzează nimic, ci reflectă ritmuri și arhetipuri observabile în natură și în viața oamenilor”, explică ea.
O dezbatere veche, cu ecouri moderne
În timp ce astronomii consideră astrologia „pseudostiință”, susținătorii ei o văd ca pe o artă a interpretării, asemănătoare cu literatura sau psihoterapia. Psihologul Markus Jehle subliniază că astrologii folosesc date precise de la NASA, dar le interpretează într-un cadru simbolic.
În final, specialiștii propun reconciliere: astronomia studiază faptele măsurabile, astrologia caută semnificații pentru oameni. Două perspective diferite asupra aceluiași cer, care, spun unii, ar putea să se completeze.
