Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, a reușit duminică o revenire spectaculoasă, obținând victoria în alegerile prezidențiale și un nou mandat. Acesta l-a devansat pe contracandidatul său, Flávio Bolsonaro, cu aproape 4,4 milioane de voturi, obținând 51,8% din totalul voturilor exprimate, relatează Euronews.com.
Liderul de stânga, în vârstă de 81 de ani, a sfidat previziunile și a câștigat un al patrulea mandat prezidențial, o premieră în istoria Braziliei.
Flávio Bolsonaro refuză să recunoască înfrângerea și cere anularea alegerilor
Victoria sa vine în contextul unui val conservator care a determinat orientarea spre dreapta a mai multor țări din America de Sud, printre care Argentina, Chile, Columbia și Peru, cu sprijinul președintelui american Donald Trump.
Bolsonaro a refuzat să își recunoască înfrângerea și a cerut anularea rezultatelor alegerilor, după o seară marcată de haos în unele secții de votare. Problemele au apărut în urma unei decizii luate în ultimul moment de autorități, prin care programul de vot a fost prelungit cu două ore.
Senatorul Flávio Bolsonaro este fiul fostului președinte de extremă dreapta Jair Bolsonaro, care execută o pedeapsă de 27 de ani de închisoare pentru tentativa de lovitură de stat de după înfrângerea sa în fața lui Lula, la alegerile prezidențiale din 2022.
Lula solicitase prelungirea programului de vot după ce a reclamat că autobuzele de transport public au fost retrase din circulație în mai multe orașe, împiedicând astfel cetățenii să ajungă la secțiile de votare.
La rândul său, Flávio Bolsonaro ceruse prelungirea votării în anumite regiuni, din cauza ploilor abundente, însă a calificat ulterior decizia drept „inacceptabilă” și „o manevră murdară”.
„Este imposibil să recunoaștem rezultatele. Voi solicita anularea acestor alegeri”, a declarat acesta într-un scurt discurs susținut la Brasília.
Lula revine spectaculos și câștigă alegerile, după înfrângerea din primul tur
După înfrângerea din primul tur, stânga braziliană s-a mobilizat, organizând mitinguri de amploare sub sloganul „Niciodată din nou Bolsonaro” și schimbându-și strategia de comunicare pe rețelele sociale.
Din 1989, anul în care au avut loc primele alegeri prezidențiale directe după încheierea dictaturii militare din Brazilia, niciun candidat care a pierdut primul tur nu a reușit să câștige în cel de-al doilea.
Rata absenteismului a scăzut față de primul tur, de la 21% la 19%.
„Oamenii au mers la vot pentru că am reușit să îi convingem că participarea la alegeri este foarte importantă pentru garantarea democrației în țară”, a declarat Lula în primele sale declarații după victorie.
Campania electorală a lui Lula s-a concentrat în mare măsură pe tema suveranității naționale, în contextul presiunilor comerciale și diplomatice exercitate de Statele Unite, sub conducerea președintelui Donald Trump.
„Ori patria rămâne liberă, ori murim pentru Brazilia. Această țară nu va accepta să fie curtea din spate a nimănui”, le-a transmis Lula susținătorilor săi.
Un val de urale a răsunat pe străzile orașului în momentul confirmării rezultatelor alegerilor.
Lula revine la conducerea Braziliei pentru un al patrulea mandat, la vârsta de 81 de ani
Lula își începe cel de-al patrulea mandat prezidențial într-o țară profund divizată, în condițiile în care aproape jumătate dintre alegători au votat împotriva sa, exprimându-și dorința de schimbare.
Provenit dintr-o familie săracă, Lula a reușit să ajungă președinte al Braziliei în 2003, fiind reales în 2006.
Acesta a revenit spectaculos la putere în urma alegerilor din 2022, după ce un scandal de corupție a dus la încarcerarea sa pentru mai bine de 18 luni. Ulterior, condamnările au fost anulate din motive procedurale.
În timpul celui de-al treilea mandat, Lula a reușit să reducă inflația și șomajul, iar milioane de brazilieni au ieșit din situația de insecuritate alimentară. Cu toate acestea, numeroși alegători au rămas nemulțumiți de costul ridicat al vieții și de nivelul criminalității.
Deja unul dintre cei mai în vârstă lideri ai lumii, Lula va avea 85 de ani la încheierea noului său mandat, în 2030.
