În cazul unui atac al Rusiei asupra NATO, statele baltice sunt cele mai expuse, după cum apare în concluziile unanime a mai multor experți. În acest context, Estonia și Lituania contrazic viziunea Bruxelles-ului privind acea „autonomie strategică”, gândită pentru ca Uniunea Europeană să nu mai depindă de armamentul american.
Numai că, pe termen scurt, când pericolul este destul de ridicat pentru aceste state, această strategie nu este suficientă. Ele vor să profite în continuare de producele americane, atât timp cât stocurile încă sunt disponibile, mai ales că unele sisteme americane esențiale încă nu au un echivalent european produs în serie.
Lituania și Estonia contrazic viziunea Bruxelles-ului privind o „autonomie strategică"
Miniștrii de Externe din Lituania și Estonia se opun excluderii companiilor americane din contractele de înarmare ale Uniunii Europene, așa cum se dorește în noile politici care au lansat programe de finanțare exclusiv a achiziției și dezvoltării de armament european. Proiectul vizează următorii șapte sau opt ani.
„Ar fi o greșeală foarte mare pentru Europa să tragă o linie și să construiască capacități de apărare fără SUA. Există suficient loc pe piață pentru toată lumea, și mă refer aici la aliații noștri transatlantici", a spus ministrul de externe al Lituaniei, Kęstutis Budrys, conform publicației Ve.
„Aceștia sunt bani de care industria americană este foarte interesată”, a precizat și ministrul de Externe estonian, Margus Tsahkna, care susține că statele Uniunii Europene trebuie să rămână deschise colaborării cu țări precum Turcia sau Coreea de Sud.
Lituania și Estonia au tot cumpărat o mulțime de sisteme de apărare americane critice, printre care lansatoare multiple de rachete HIMARS, rachete antitanc Javelin, drone kamikaze Switchblade 600 sau elicopterele Black Hawk. De exemplu, în ultimii trei ani, Lituania a semnat contracte de două miliarde de dolari cu firme americane. Lituanienii spun că, în următorii câțiva ani, ar avea nevoie să mai cumpere sisteme în valoare de opt miliarde de dolari, mai ales că și-a mărit bugetul pentru apărare la peste 5% din PIB, cu posibilitatea de a ajunge chiar la 6% din 2026.
De cealaltă parte, Estonia are un plan de investiții în domeniul militar în valoare de 5,4% din PIB până în 2029.
Astfel, chiar dacă planul european ar da roade pe termen lung, amenințarea se referă la termen scurt și mediu, mai ales pentru statele din vecinătatea Rusiei, dacă avem în vedere că rușii produc în trei luni ceea ce NATO produce într-un an, după cum aspus chiar șeful Alianței, Mark Rutte.
Însă liderii europeni susțin că au luat această decizie care ține de o autonomie strategică și pentru că „dependența excesivă de SUA este o vulnerabilitate”, în contextul de incertitudine a politicii de la Washington.
