Lăcrămioara Perijoc este unul dintre cei cinci sportivi ai României care s-au calificat la Jocurile Olimpice Paris 2024. Pugilista a obținut biletele la începutul lunii iulie, după ce a câștigat medalia de argint la Jocurile Europene de la Cracovia, la categoria 54 de kilograme.
Suceveanca în vârstă de 29 de ani provine dintr-o familie cu opt frați și a încercat patru sporturi, pentru a se opri la al cincilea, boxul. Exact cu un an înaintea debutului Jocurilor Olimpice, ea a vorbit pentru Euronews și și-a spus povestea.
Lăcrămioara Perijoc: "Am în mintea mea acel vis olimpic"
"Îmi doresc să trăiesc și emoțiile unei medalii olimpice. Din păcate, am reușit să simt emoțiile imnului doar la o competiție din 2019, unde am ieșit campioană europeană. Anul trecut am fost la un pas de a fi campioană mondială. Pentru mine, argintul mondial este ca și aurul, pentru că nu a depins de mine rezultatul. Dar îmi doresc și am în mintea mea acel vis olimpic, de a fi cea mai strălucitoare medalie acolo. Sper să reușesc să îl ating.
Principalul obiectiv la Jocurile Europene a fost să mă calific la Jocurile Olimpice. După ce m-am calificat, ca orice sportiv, îți dorești să urci cât mai sus. Am reușit să îmi arăt valoarea în semifinală, am învins-o pe sportiva care să zicem că m-a bătut în finală la Mondiale, a fost o revanșă binemeritată, știam că sunt mai bună decât ea încă de anul trecut. Iar în finală, n-a fost să fie ziua mea. Nu am niciun regret, am dat tot ce aveam mai bun, m-am simțit extraordinar.
Cred că și să fii prezent la Jocurile Olimpice este mai mult decât orice. Eu cred foarte mult în mine, știu parcursul meu în acest sport. Am întâlnit adversare foarte bune, dar îmi știu valoarea, știu la ce nivel concurez, la ce nivel mă antrenez și cred că rezultatele vor fi pe măsura muncii mele, iar munca mea este enormă.
Lovitura sau mișcarea mea preferată? Nu știu dacă am una, dar am un mod de a vedea lucrurile, acela de a mă adapta în funcție de adversară. Adică sunt deschisă să execut orice mișcare e nevoie în momentul care este atunci, mă las foarte mult inspirată de ce simt în acel moment. Nu îmi propun lucurile, ci pur și simplu mă las purtată de ceea ce eu am în mine, de ceea ce am pregătit și de modul meu de a fi. Sunt o fire energică și îmi place să mă simt bine în ring", a explicat Lăcrămioara Perijoc.
Lăcrămioara Perijoc este campioană europeană în 2019 și vicampioană mondială în 2022
Pugilista este antrenată de soții Adrian și Mihaela Lăcătuș, pe care ea îi vede ca pe niște părinți adoptivi. De altfel, cariera Lăcrămioarei a avut suișuri și coborâșuri, mai ales că ea a practicat cinci sporturi.
"Am făcut fotbal, a fost prima mea dragoste. Am jucat fotbal de când mă știu, din copilărie. Eu sunt o fire foarte ambițioasă, îmi place să dau totul, să câștig, să mă depășesc. Iar în fotbal ai nevoie și de echipă și de colegi. Și în sporturile individuale ai nevoie de o echipă, dar în ring totul depinde de tine. Iar eu în fotbal nu am văzut aceeași dorință la toate colegele mele, adică nu toate își doreau atât de mult cum îmi doream eu. Iar asta m-a făcut să mă dau la o parte.
Fotbalul de performanță l-am făcut în momentul în care făceam și box de performanță. Atunci am renunțat de tot la fotbal, am venit în box și am spus că aici mi-e calea, pentru că eu muncesc, eu mă bucur de rezultate și totul depinde de mine.
Am vrut să fiu performer, am vrut să fiu sportiv de performanță, să îmi cânte imnul. Încă din 2004 mi-am dorit să fiu un sportiv de performanță și să ajung la Olimpiadă. Poate că viața a făcut în așa fel încât să întâlnesc boxul în calea mea.
Am început târziu, dar atunci când am stat față în față cu boxul, am știut că acesta este mediul și locul în care eu pot să-mi ating potențialul și să-mi îndeplinesc visele pe care le aveam din copilărie. Am încercat și judo în clasa a noua, nu m-am regăsit. Cred că lucrurile se potrivesc unui, om, cred că fiecare simțim cam unde ne este locul. Am jucat tenis de masă, handbal, fotbal, am făcut sporturi, dar boxul este cel în care m-am regăsit și simt că e mediul în care pot să mă cunosc și să mă dezvolt", a dezvăluit Lăcrămioara Perijoc.
La fel ca mulți sportivi, Lăcrămioara Perijoc a fost nevoită să aleagă între școală și cariera sportivă.
"M-am născut în comuna Zamosea, din județul Suceava, am copilărit acolo până la 14 ani, iar de la 14 ani mi-am luat zborul la Suceava, să-mi continui studiile. Suntem opt frați, părinții mei cred că au făcut tot ce a depins de ei la momentul respectiv ca noi să crește sănătoși și împreună. Eu poate că mi-am dorit mai mult, așa că am plecat. Ei sunt foarte fericiți pentru mine, nu am o relație foarte apropiată cu toți, dar două dintre surorile mele sunt cele care îmi știu toate evoluțiile și toate meciurile pe care le-am pierdut și le-am câștigat. Părinții mei se bucură, îi simt mereu emoționați după o victorie, chiar și după un eșec sunt acolo. Surorile mele mă sună încă din competiție, nici bine nu m-am dat jos din ring că am mesaj de la ele. Părinții îmi lasă mesaj, după care îi sun eu. Eu nu stau cu telefonul după mine dacă am o competiție importantă, am un stil al meu de a mă degaja de tot și de a mă concentra la ce fac.
Dacă munca a fost foarte multă pentru a mă califica, de acum va fi și mai multă, pentru că vine la pachet cu o presiune pe tine, ca sportiv. Îți dorești medalii, chiar nu poți să te duci acolo doar să fii prezent, eu îmi doresc mult mai mult și sunt gata să muncesc poate de două-trei ori mai mult sau de cât este nevoie ca să pot să fiu acolo în cea mai bună formă, să mă bat cu toate fetele care îmi ies în cale și eu să fiu cea care strălucește", a povestit Lăcrămioara Perijoc.
Decesul antrenorului a motivat-o și mai mult pe Lăcrămioara Perijoc
Greutățile nu au ocolit-o pe Lăcrămioara. De altfel, decesul antrenorului său a fost practic un început de drum pentru ea.
"Atunci s-a produs schimbarea (n.r.: când avea 18 ani, se pregătea pentru un turneu și antrenorul ei a murit), am luat hotărârea că vreau să continui cu boxul și am simțit din toată inima că îmi doresc box. Și poate că acel eveniment negativ a fost un motiv și mi-am zis că pe calea aceasta trebuie să o iau. Trebuia să iau o decizie: ori să rămân să-mi termin școala la Suceava, sau să continui cu boxul. Am renunțat la școală și am venit la București pentru a continua cu boxul. Mă pregătam atunci pentru Europenele de tineret, nu aveam până atunci nicio competiție internațională de tineret, era prima, antrenorul meu avea probleme cu inima și a spus: după ce te văd pe tine la lot, eu voi merge și voi face analize.
Așa a fost să fie, nu a reușit să mă vadă la lot și nici nu a fost la doctor. Îmi pare rău. Cred că toate lucrurile se întâmplă cu un motiv și cred că fiecare întâmplare are un rol pentru noi, ne învață ceva și poate ne arată o cale. Când am câștigat prima medalie internațională, i-am dedicat-o lui. El vedea în mine potențial și a spus că pot să fac performanțe foarte mari, că sunt genul acela de sportiv pe care orice antrenor și l-ar dori. Și așa a fost, pentru că antrenorii Adrian și Mihaela Lăcătuș m-au luat acasă la ei, în 2013, pe mine și pe Claudia și au crezut mult în noi.
Pentru mine, împlinirea este în fiecare moment, eu nu aștept să ating un anumit țel ca să fiu împlinită. Sunt împlinită în momentul în care mă trezesc dimineața, mă simt bucuroasă că mă duc la antrenament, sunt sănătoasă și mă bucur de tot ceea ce fac. Atingerea unui scop, unei medalii, este doar recunoașterea că ceea ce fac îmi aduce bucurie și împlinire. Deci nu o să mă împlinească doar medalia olimpică sau mondială. Pe mine mă împlinește când văd în jurul meu o echipă minunată, când evoluăm frumos, când există conexiune, bucurie, pace, înțelegere. Lucrurile astea pe mine mă împlinesc și asta am căutat întotdeauna, să fiu într-un mediu care îmi oferă aceste lucruri. Astea sunt valorile mele după care mă ghidez și poate de aceea am reușit lucruri frumoase", a precizat Lăcrămioara Perijoc.
