SPECIAL. Tinerii români care explică din Londra politica, pe înțelesul tuturor, în social media

De Elena Moldoveanu  •  

Modalitățile prin care transmitem și primim informații sunt în continuă schimbare, iar rețelele sociale au devenit sursă primară pentru noile generații. Vlad Adamescu și Răzvan Petri, doi tineri români plecați să studieze în străinătate, au pus bazele unui proiect menit să explice... pentru cei ca ei. Ce anume să explice? Evenimente majore, atât din politica internă a țării noastre, cât și din peisajul european. Așa au luat naștere platformele „Politică la minut”.

Cum a început proiectul

„Politică la minut” a început în august 2020, pe Instagram, din dorința de a explica clar, pe scurt, și ușor de înțeles marile evenimente politice din actualitatea românească și europeană. Totul se întâmpla înainte de alegerile locale, iar aceștia primeau zilnic întrebări de la cunoscuți despre mecanismul de votare și rolul votului. Astfel, au decis să devină ei principala sursă de informare și să transmită informațiile scurt, la obiect, rapid și dintr-o perspectivă imparțială.

Răzvan: „Și cred eu că s-a suprapus și partea de pandemie, foarte multe schimbări într-un timp foarte scurt, legislația în perioada aceea era foarte volatilă și lumea nu știa: trebuie să port mască, nu trebuie să port mască, din nou ne întrebau pe noi pentru că știau că suntem mai conectați la actualitatea politică. Și în loc să fim tot timpul cei care le trimit linkuri sau care le explicăm, am zis să facem o pagină care să explice cât de obiectiv se poate lucrurile acestea și să dăm acces tuturor celor interesați de informația pe care noi o avem, iar ei să poată să se informeze dacă nu au timp, foarte rapid, scurt și la obiect.”

Răzvan lucrează în prezent în Parlamentul European și a fost președinte executiv și membru în cadrul AGORA Debate. Vlad lucrează la The German Marshall Fund of the United States și a fost intern la Centrul Român de Politici Europene.

Pasiunea pentru politică este legată profund cu pasiunea pe care cei doi o au pentru istorie, dar au simțit și o influență a evenimentelor din politica internă din ultimii ani.

Peste 50 de mii de urmăritori pe Instagram

Contul de Instagram are peste 50 de mii de următori, iar în cele peste 250 de postări, Vlad și Răzvan au făcut ghiduri pentru alegerile locale și parlamentare, pentru instituțiile fundamentale ale statului, au explicat politici publice, au trecut împreună prin câteva crize de guvern, dar și prin conflicte la nivel internațional. Cu toate acestea, nu au lipsit și comentariile în care le-a fost pusă sub semnul întrebării credibilitatea, din cauza vârstei.

Designul pentru postări a fost unul spontan, bazat pe intuiție. Cu toate acestea, vizualul joacă un rol important în transmiterea informației. Deși postările sunt educative și abordează subiecte serioase, acestea sunt colorate și includ deseori decupaje interesante cu politicieni în situații amuzante pentru a fi mai atractive și mai ușor de urmărit.

Vlad: „Cred că vizualul influențează foarte mult. Din câte am văzut, oamenii sunt atrași de postări simple care nu au multe slide-uri și noi mereu ne spunem să mai tăiem din slide-uri, că este prea multă informație, mi-e mult mai greu să fiu scurt. Vizualul afectează foarte mult pentru că îți prinde atenția, mai ales prima pagină. Mereu, când aveam o postare mai lungă sau când facem un ghid, vizualul trebuie să fie foarte bun și de aceea avem tot felul de decupaje cu politicieni, încercăm să îi găsim în situații amuzante.”

„Este tentant să ne credem pagină de știri”

Durata medie necesară pentru crearea unei postări ține și de complexitatea subiectului. Există subiecte pe care le cunosc, iar realizarea unei postări poate dura și 20 de minute, dar există și subiecte mai complexe, care pot fi realizate în câteva zile, precum ghidul alegătorului, care necesită mai multe surse și o cercetare mai profundă. Cu toate acestea, scopul lor nu este să dea cât mai repede informația, ci să o analizeze dintr-un unghi imparțial și să o explice pe înțelesul tuturor.

Vlad: „Și este foarte tentant să ne credem pagină de știri și să dăm repede ce s-a întâmplat, dar noi nu vrem să facem asta și ne oprim pentru că nu avem cum pentru că suntem doar doi oameni și noi vrem mai degrabă nu să fim primii care dau o știre, că nu putem fi, ci să explicăm ce s-a întâmplat, care e contextul care a dus la acel eveniment, ce se întâmplă în viitoar poate, să analizăm mai mult pe înțelesul tuturor.”

Răzvan: „Exact, aici voiam să punctez. Să analizăm și să intrăm în detalii. Să înțeleagă lumea de ce s-a întâmplat ceva, cum s-a ajuns aici, și foarte important, să îi învățăm să folosească unele concepte, atât din politică, cât și din economie, pentru că ni se pare că odată ce le înțeleg și le văd puse în context va fi mai greu pentru unii politicieni sau alții să se joace cu aceste cuvinte sau să încerce să manipuleze sau în genul acesta. Adică încercăm să facem utilizarea unor concepte din domeniul științelor politice sau al economiei mult mai uzuală și practic să fie comune ca lumea să știe despre ce se vorbește la televizor sau în discursuri sau așa mai departe.”

Ce se întâmplă dacă într-o zi aveți programul plin și nu puteți să acoperiți evenimentele din ziua respectivă?

Răzvan: „Cred că e noroc că suntem doi și atunci nu se întâmplă foarte des să fim amândoi ocupați. Ori încep eu și termin Vlad postarea, ori unul dintre noi este liber, celălalt ocupat și atunci se ocupă unul dintre noi pentru că tot timpul lucrăm împreună. Adică, întotdeauna celălalt verifică ce a făcut primul.”

85% dintre urmăritorii de pe Instagram au între 18 și 34 de ani

Cât de receptivă este noua generație la politică?

Vlad: „Aș zice că e destul de receptivă, cred că 85% dintre urmăritori au între 18 și 34 de ani, ceea ce pe noi ne bucură și un al doilea lucru care ne bucură foarte mult este că peste 70% dintre urmăritorii noștri sunt femei, ceea ce e super având în vedere că în România, de exemplu, în Parlament doar 18% dintre parlamentari sunt femei.”

Răzvan: „Restul cred că sunt sub 18 ani, liceeni care se uită la pagina noastră și chiar noi eram pesimiști și ne-a luat cumva prin surprindere faptul că atât de mulți tineri sunt interesați de paginile de politică, dar doar confirmă faptul că oamenii și tinerii sunt interesanți de ce se întâmplă, de politică, vor să știe. Cred că de multe ori le este greu sau inaccesibil acest mediu și informații nu ajung acolo unde sunt ei, pe platformele unde sunt ei. Atunci cred că este important să aducem informația simplificată sau pusă într-un mod cât mai frumos în mediile în care ei petrec cel mai mult timpul.”

Este viitorul știrilor în social media?

Răzvan: „Eu aș spune că nu știu dacă viitorul este acolo, dar cred că o prezență mai mare în social media este clar ceva ce văd în viitor pentru presă și cred că este benefic atât pentru outlet-urile de media, cât și pentru cei care urmăresc. Cel puțin, din experiența noastră, e mult mai multă lume în online, sunt mult mai mulți tineri în online, mulți nu se mai uită deloc la televizor sau pe site-urile companiilor de știri și cred că o prezență în social media este foarte favorabilă tuturor. Ultimele statistici arată că un procent foarte mare de tineri, undeva peste 80% își iau toate informațiile de pe social media. Deci, deja un număr foarte mare de tineri își iau informații de acolo și atunci cred că singura variantă este ca presă să vină cât mai mult în online și să încerce să atragă cât mai mulți urmăritori acolo.”

Influența studiilor în străinătate

Amândoi au 22 de ani și studiază în continuare în Londra. Au terminat studiile de licență la King’s College London, în domeniul Științelor Politice, iar acum fiecare învață pentru diploma de master. Răzvan studiază Politici Publice la University College London, iar Vlad - Politici Publice Europene și Internaționale la London School of Economics and Political Science.

De ce ați ales să studiați în străinătate?

Vlad: „La mine cel puțin cred că a fost un fel de mișcare. Era în 2019, când am terminat noi liceul, eu cel puțin voiam să studiez în Anglia, nu știu de ce, toată lumea din liceul meu se ducea fie în străinătate în Anglia, în Olanda sau se duceau la Drept, cel puțin de la noi din clasă și auzisem de facultatea la care am fost amândoi, la Kings, că e foarte bună și mă tot uitam de un an și am zis că vreau să ajung acolo. A fost mai mult o decizie nu de moment, dar a fost și faptul că mă gândeam că este penultimul an în care o să avem taxe de școlarizare ca taxele britanicilor, pentru că încă nu ieșiseră un Uniune, votaseră să iasă din UE, dar nu ieșiseră încă, și am zis să profit de această oportunitate că nu o să mai pot profita după.”

Răzvan: „Și pentru mine a fost foarte asemănător, tot timpul am avut acest gând că mi-ar plăcea să studiez în străinătate, atât ca experiență, dar aveam și această impresie că în străinătate se studiază mai bine, cel puțin pe domeniul nostru, pe științe politice se dă ora exactă de acolo. Sunt toți marii academicieni, experții cu care poți să dialoghezi direct și să participi practic la procesul prin care se creează viitorul acestui domeniu. Și atunci am avut această dorință de a fi acolo unde se întâmplă lucrurile.”

Vlad: „Era foarte interesant că citeai o carte în liceu și după aceea am ajuns la facultate și am putut să ne întâlnim cu oamenii respectivi, unii dintre ei ne erau profesori, a fost super neașteptat.”

Răzvan: „E contactul pe care îl ai cu oameni politici, cu oameni care practică ceea ce vrem noi să facem, care fac politici publice, care iau decizii și care vin la aceste mari universități. Chiar în prima săptămână de facultate știu că a venit Hillary Clinton.”

V-au influențat studiile în străinătate în realizarea acestui proiect?

Răzvan: „Da, 100%, felul în care pregătim postările, felul în care argumentăm, felul în care criticăm, cred că toate au fost modelate de felul în care am învățat acolo să ne raportăm la informație și să ne raportăm la autorii informației și felul în care am învățat să rămânem obiectivi, dar în același timp să putem să criticăm sau să argumentăm ceva și să susținem anumite principii, dar să fim foarte clari care sunt principiile pe care le susținem și să fie foarte clar că chiar dacă noi personal, persoanele noastre private au o opinie, ceea ce scriem nu este neapărat opinia noastră, ci este analiza pe care o facem noi.”

Ce a influențat succesul paginii?

În afară de sursele oficiale și directe, cei doi apelează deseori la lucrări academice, presă națională și internațională. Prețuiesc foarte mult acuratețea și ideea de a aduce dezbaterile din mediul academic în social media.

Prin munca lor zilnică facilitează transmiterea de informații și explică evenimente atât din politica externă, cât și din politica internă. Consideră că există un deficit de comunicare între instituțiile statului și cetățeni?

Vlad: „Cred că aici suntem de acord. Cel mai mult s-a văzut acest deficit de comunicare în perioada pandemiei, când, cum a zis și Răzvan, statul nu era capabil să comunice ca lumea ce restricții sunt în vigoare și așa am avut noi prima oară succes, că efectiv spuneam ce se întâmplă în acele hotărâri de Guvern privind restricțiile. Și da, este un deficit foarte mare de comunicare.” 

Răzvan: „Și de partea instituțiilor, dar uneori și de partea partidelor sau politicienilor nu cred că este comunicarea foarte eficientă și nu se adresează acestui public. Pentru că eu sincer cred că dacă comunicare era mult mai bună de partea instituțiilor, a statului, a partidelor, nu cred că o pagină ca a noastră ar fi avut atât de mult succes pentru că, la fel cum încurajăm și noi, există surse oficiale pe care lumea nu le urmărește în general, dar sursele oficiale nu reușeau să transmită ceea ce voiau să transmită într-un mod eficient și simplu de înțeles. De multe ori sunt comunicate lungi cu foarte multe trimiteri la legi și aș zice uneori chiar un limbaj de lemn.”

Vlad: „Și când vine vorba și la nivel european, ca să fim sinceri, nu e doar o problemă națională, nici instituțiile europene nu reușesc să comunice atât de bine.”

Dezvoltarea proiectului

Cei doi afirmă că proiectul nu este finanțat, este realizat complet voluntar, iar deseori aceștia folosesc resursele proprii pentru a continua și dezvolta această pasiune. Aceștia plănuiesc să extindă proiectul și în Republica Moldova, iar peste câtiva ani, și în alte țări europene.

Cei doi plănuiesc să se întoarcă în România după finalizarea studiilor și să ofere societății cunoștințele pe care le-au acumulat.

Răzvan: „Eu mi-am dorit de când am început să mă întorc, am simțit că locul meu este aici, nu numai pentru că mă simt acasă, dar și pentru că vreau să dau înapoi societății. Eu m-am dus cu gândul că o să câștig experiență, că o să devin, dacă nu un expert, măcar să am niște cunoștințe de bază și cunoștințe noi despre acest domeniu.”

Vlad: „Am vorbit cu mulți studenți români în străinătate, în Anglia, și chiar dacă erau unii care nu voiau să se întoarcă, cu toții erau foarte aprinși și conectați la ce se întâmplă acasă și mereu sunt cu un ochi acasă, la România, și este greu să te desprinzi cu totul. Eu nu vreau să mă desprind cu totul, vreau să mă întorc acasă, pentru motivele pe care le-a spus și Răzvan.”

Deși atât viața de student, cât și implicarea în alte proiecte le ocupă aproape tot timpul, pasiunea pentru politică îi alimentează și le oferă o satisfacție care nu poate fi exprimată prin cuvinte. 

 

Distribuie

Taguri