Urmărește Euronews România la cei mai importanți operatori de cablu TV din țară: Digi (canalul 66), Orange (canalul 106), Vodafone (canalul 410).

Trei fenomene economice care derivă din inflație și cum să înțelegem efectele lor asupra consumului

De Euronews  •  

Distribuie

DIMENSIUNE TEXT

Ați mâncat vreodată la restaurantul dumneavoastră preferat și ați fost surprins să constatați că mâncarea nu era chiar atât de gustoasă sau că porțiile erau mult mai mici decât de obicei? Vi s-a părut că inclusiv gătitul acasă a devenit ceva mai scump?

Nu doar făina, cartofii, carnea, pâinea și brânza s-au scumpit. Poate că tocmai ați descoperit, de asemenea, că abonamentul la Amazon Prime este pe cale să se scumpească, iar dacă sunteți în Marea Britanie, prețul unui cheeseburger McDonald's va crește deopotrivă pentru prima dată în mai bine de 14 ani.

Sentimentul că totul este un pic mai rău și poate mai scump nu este nefondat, vina aparține în mare măsură inflației.

Bine, dar ce este mai exact inflația, dar și ceilalți termeni ciudați care derivă din aceasta, precum shrinkflation, skimpflation și stagflation?

Inflația

Multe țări se confruntă cu efectele inflației, care se află acum la cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani. Ceea ce înseamnă o creștere generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor. Adică, acum poți cumpăra cu câțiva lei mai puțin decât zilele trecute. Practic, prețurile cresc atunci când anumite produse devin mai rare și/sau există o cerere mare pentru bunuri sau servicii.

Cel mai recent exemplu este alegerea platformei de streaming Amazon de a crește prețul abonamentului Prime, o decizie pe care a pus-o pe seama inflației.

Inflația se măsoară în funcție de cât de scumpe au devenit bunurile și serviciile într-o anumită perioadă de timp, de obicei un an. Un indicator bine cunoscut este indicele prețurilor de consum, care măsoară modificarea procentuală a prețului unui coș de bunuri și servicii consumate de gospodării.

O inflație moderată este considerată normală, dar augumentările semnificative pot indica creșterea costului vieții.

O furtună perfectă de probleme economice la nivel global pare să fie motivul pentru care inflația este atât de ridicată în acest moment, în condițiile în care Fondul Monetar Internațional (FMI) a spus marți că perspectivele economice mondiale sunt sumbre și tot mai incerte.

Mulți au pus problemele financiare ale lumii pe seama impactului invaziei Rusiei în Ucraina, care a dus, în consecință, la creșterea prețurilor la benzină și la alimente și la o penurie a produselor de bază.

Dar chiar înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, în luna februarie, pandemia de coronavirus s-a materializat în închideri de fabrici și în diverse neajunsuri ale lanțurilor de aprovizionare și de export, care au condus la creșterea prețurilor bunurilor și a costurilor de transport.

„Shrinkflation” – mai puțină ciocolată pe aceiași bani

Dacă sunteți un fan al ciocolatei elvețiene Toblerone, poate vă amintiți că, în 2016, delicioasa ciocolată elvețiană arăta ușor diferit, nu mai semăna cu Alpii și avea spațiile dintre triunghiuri mult lărgite.

Deși prețul ciocolatei nu a crescut, dimensiunile i s-au micșorat. De la 170 de grame, a ajuns la 150 de grame, la același preț.

Acesta este un caz clasic de contracție – atunci când volumul sau dimensiunea unui produs se micșorează. Este o situație cumva avantajoasă pentru comercianți, căci consumatorii sunt mai puțin predispuși să analizeze cantitatea produsului, să-l cântărească și să analizeze diferențele palpabile, atâta vreme cât prețul rămâne același.

„Skimpflation” sau rabatul de la calitate

Unul dintre principalele motive pentru care companiile se zgârcesc în ceea ce privește calitatea unui produs sau serviciu este ca afacerea să continue să prospere, sub auspiciile unui mediu economic neprietenos.

Asta înseamnă mai puțini bani pentru materie primă de calitate și mai puțini bani pentru oamenii care muncesc în producție.

Recesiunea

Dacă stagflația este definită ca o recesiune însoțită de inflație, atunci este important să știm ce este o recesiune.

Deși termenul este alarmant, recesiunile sunt o parte naturală a ciclului economic. O recesiune este definită de două trimestre succesive în care rezultatele produsului intern brut (PIB) sunt în scădere.

Dar problemele apar dacă creșterea economică lentă este combinată cu șomajul sau cu o inflație ridicată, în ceea ce se numește stagflație.

Stagflația

Un alt cuvânt pe care îl auzim des este stagflația. Totul stagnează și lucrurile în economie nu se mișcă prea mult.

În termeni economici, înseamnă inflație ridicată, stagnare economică și șomaj ridicat în același timp. Stagflația poate apărea dacă economiile se confruntă cu o recesiune înainte ca rata inflației să scadă până la nivelul așteptat de băncile centrale.

Termenul a început să devină uzitat pe scară largă de prin anii 1970, după ce o recesiune puternică în SUA, însoțită de inflație.

Perioada de stagflație din anii 1970 și 1980 a fost marcată de mai multe recesiuni și de o creștere economică slabă. Aceasta a luat sfârșit după ce banca națională a SUA a majorat ratele dobânzilor pentru a reduce inflația.

Distribuie

Taguri