Din Apărarea României, cel mai bine câștigă companiile private. Cele de stat abia mai produc ceva, însă insuficient la standarde NATO, iar unele, ca să iasă la liman, au căutat parteneriate cu producători internaționali.
Primul parteneriat care a dat roade a fost încheiat între Uzina Mecanică București și General Dynamics, pentru producția de transportoare blindate Piranha 5.
O echipă Euronews a filmat procesul de fabricare.
Ce produce industria de Apărare din România
Prima etapă este producția carcasei din oțel a blindatului Piranha 5. Metalul este tăiat și sudat la șantierul Damen, din Mangalia, iar carcasa ajunge apoi la Uzina Mecanică București. Prima secție în care intră este cea de bonding, în care este montat blindaj suplimentar pentru protecția trupelor. Apoi, în alte stații de lucru se asamblează sistemele specifice oricărui vehicul.
Adrian Mînzatu, manager de program, GDELS România: „Lucrăm pe două linii de asamblare, în producție. Avem stații în care asamblăm componente mecanice, componente electrice. După finalizarea vehiculului, a platformei Piranha 5, executam teste de mobilitate ce presupun verificări pentru deplasarea vehicului în teren accidentat, rampă, pantă laterală".
Mihaela Barbu, jurnalistă Euronews: „După ce sunt testate în poligon, vehiculele se întorc în fabrica unde sunt asamblate pe ele sistemele de comunicații, electro-optice și sistemele de armament. Apoi transportoarele ajung din nou în poligon, pentru a fi testate și la trageri și se întorc aici, în uzină, pentru aplicarea camuflajului și verificările finale ale sub-sistemelor."
Produsul final este apoi aprobat de Ministerul Apărării. Uzina Mecanică București, filială a companiei Romarm, a semnat primul contract cu General Dynamics, pentru 94 de vehicule militare, în 2018. A fost prima înțelegere care prevedea obligația de compensare sau de offset, reglementată prin hotărâre de Guvern cu doar un an înainte.
Legea prevede ca o parte din banii investiți în achiziție să revină în economia românească, fie prin transfer de tehnologie, fie prin folosirea unor componente fabricate în România. Primele 30 de vehicule au fost produse în Elveția, iar pentru restul, a fost înființată o linie de asamblare la București, pentru ca producția să se mute complet aici.
Astfel, de la obligația de compensare, s-a trecut la cooperare industrială, un concept reglementat în 2023, prin ordonanță de urgență. În 2022, a fost semnat al doilea contract pentru încă 133 de blindate și s-a înființat o asociere între General Dynamics și Uzina Mecanică București. Ultimele transportoare prevăzute de contract ar trebui să fie gata până la finalul anului.
Marinică Mîrzu, director general, GDELS România: „Sunt bucuros că suntem la 80% din producție terminată, deci un pic în avans. Din ce am văzut și eu, la programele majore care au urmat, s-a aplicat același model, în sensul că se cere localizare, fabrică, subcontractanți pentru subsistemele esențiale din România."
Uzina Mecanică București asigură și mentenanța sistemelor de luptă și va produce încă 150 de vehicule pentru Armata Română.
Și Automecanica Mediaș a semnat recent un acord similar cu Otokar, pentru producția vehiculelor blindate Cobra II. Primele 278 din cele 1.059 prevăzute de contract sunt fabricate în Turcia, iar restul, în România.
Andrei Scobioală, CEO Automecanica Mediaș: „Ne propunem să avem primul prototip finalizat la sfârșitul lunii iulie, urmând ca, din august, septembrie, octombrie, să facem pași siguri către seria produsului, urmând ca, pe final de an, să fim deja capabili să producem 1,5 vehicule pe zi."
Peste 100 de companii care lucrează pentru apărare, în România
Statul român e acționar majoritar în șapte companii din industria de apărare. Avioane Craiova se ocupă de fabricarea și modernizarea avioanelor militare, cum ar fi cel de antrenament IAR-99, dar produce și piese. Recent, Avioane Craiova a semnat un acord de cooperare industrială cu producătorul italian Leonardo, pentru modernizarea avioanelor de transport Spartan și înființarea unui centru de mentenanță.
Cea mai mare companie de stat din industria apărării este Romarm, cu 15 filiale în mai multe județe, însă nu toate produc arme, muniții și echipamente la standarde NATO, așa că statul are în plan revigorarea industriei. Spre exemplu, la Carfil Brașov se vor produce șapte tipuri de drone militare, primele două modele urmând să fie fabricate până la finalul anului. În parteneriat cu producătorul german Rheinmetal, se modernizează Fabrica de Pulberi Pirochim Victoria, din Brașov.
Industria de apărare adună și peste 100 de companii private cu capital românesc și străin, cu aproximativ 22.000 de angajați, de trei ori mai mulți față de companiile de stat. În plus, mediul privat are o cifră de afaceri de opt miliarde de lei în total, de opt ori mai mare decât operatorii de stat.
Acordurile de cooperare industrială ar putea fi șansa industriei de apărare din România să progreseze rapid și să producă echipamente la standarde NATO, spune coordonatorul Strategiei Naționale pentru Industria de Apărare 2024-2030.
Sorin Encuțescu, coordonatorul Strategiei Naționale pentru Industria de Apărare: „Practic, întoarcem o parte din banii pe care i-am investit în realizarea de produs. Și nu numai atât, realizăm o localizare a producției și realizăm și un tip de autonomie strategică a României în producerea unor astfel de echipamente. Practic, prin acest lucru, noi scurtăm drumul de la o tehnologie rămasă în urmă, la o tehnologie nouă."
Declinul industriei de apărare din România nu s-a întâmplat peste noapte. Scăderea numărului de militari după 1990, reducerea bugetului de apărare, trecerea la economia de piață, toate au dus la micșorarea numărului de comenzi și la imposibilitatea de a produce ceva nou și eficient.
După ce a început războiul din Ucraina, procentul alocat anual Apărării a crescut de la 2% din Produsul Intern Brut, la 2,5%. Concret, anul acesta, 8,5 miliarde de euro din bugetul României merg spre Apărare, din care peste 30% sunt bani pentru achiziții, inclusiv de la companiile din țară. Spre exemplu, Armata Română cumpără, de la filialele Romarm, muniții, lovituri de diferite calibre, grenade de mână, dar și plase și complete de mascare, remorci și semiremorci și aparatură optică și optoelectronică.
Sorin Encuțescu, coordonatorul Strategiei Naționale pentru Industria de Apărare: „Trebuie să realizezi două procese paralele: cel de transformare, care înseamnă să pornești de la zero, adică să realizezi linii de ansamblare, linii de montaj, linii de integrare - standard NATO de la zero și, în același timp, un proces de revitalizare, care înseamnă să menții încă în producție, să modernizezi, să faci mai competitive produsele standard non-NATO care încă sunt cerute atât de Armata Română, cât și la export."
O oportunitate pentru industria de apărare din România este să acceseze programul de reînarmare în valoare de 150 de miliarde de euro, lansat recent de Uniunea Europeană. Este vorba despre împrumuturi cu dobândă avantajoasă, prin care țările din UE pot face achiziții de echipamente și armament în comun.
