Ilie Bolojan, premierul demis al României, a declarat la finalul ședinței de Guvern că viitoarea lege a salarizării nu va reduce niciun salariu, ci va permite creșterea veniturilor pentru o parte semnificativă a angajaților din sectorul public.
Acesta a subliniat însă că aceste majorări salariale trebuie realizate în funcție de posibilitățile economiei românești și nu pe baza împrumuturilor.
Ilie Bolojan, prim-ministrul demis: „În primul rând, îmi cer scuze tuturor pacienților pentru disconfortul pe care astăzi l-au avut ca urmare a acestei greve. Îi asigur de tot respectul meu pe medici, pe asistenți, pe infirmiere, pe cei care lucrează din greu în sectorul de Sănătate. În același timp, consider că această grevă s-a bazat pe minciună și pe dezinformare, legată în primul rând de ceea ce s-ar întâmpla dacă legea salarizării ar fi adoptată. Precizez încă o dată că, dacă s-ar adopta această lege, niciun salariu în sectorul public, niciun câștig în sectorul public nu va scădea, așa cum au fost date toate asigurările atât de către miniștrii de resort cât și de către ministrul Muncii. Dimpotrivă, ca urmare a corectării unor inechități, o bună parte din salarii ar trebui să crească dar, în mod evident, aceste creșteri de salarii nu pot fi făcute pe bază de împrumuturi, ci ele pot fi făcute atât cât permite capacitatea de plată a economiei românești, în așa fel încât să nu ne întoarcem din punctul în care am plecat și în anii următori să avem salarii predictibile, salarii echitabile în sectorul public și în sectorul privat din România și să avem un echilibru bugetar care este absolut necesar pentru a construi pe baze sănătoase”.
Bolojan: Legea salarizării va aduce schimbări importante în sistemul de sănătate
Referindu-se la viitoarea lege a salarizării unitare, Ilie Bolojan a afirmat că aplicarea acesteia în sistemul de sănătate va aduce și provocări importante.
Premierul demis a susținut că actualul model de finanțare nu încurajează eficiența, deoarece spitalele sunt finanțate în mare parte prin alocări directe, și nu în funcție de serviciile medicale oferite pacienților.
În opinia sa, reforma ar trebui să așeze pacientul în centrul sistemului și să stimuleze managerii să adapteze activitatea spitalelor la nevoile reale.
Ilie Bolojan, prim-ministrul demis: „Legea salarizării unitare, dacă ar fi adoptată în sectorul de Sănătate va aduce însă și niște provocări, pe care nu trebuie să le ocolim. Astăzi avem un sistem de salarizare care nu se bazează în principal pe plata serviciilor medicale pe care spitalele le prestează către pacienți, așa cum ar fi normal. Pacientul trebuie să fie în centrul sistemului. Astăzi, cea mai mare parte a plății cheltuielilor pe care le fac spitalele se face prin alocări directe de la Casa Națională de Sănătate și două treimi din salariile care se achită în sectorul public de Sănătate vin prin alocări directe și nu prin plata unor servicii care sunt prestate către pacienți. Ca atare, managerii spitalelor nu au o presiune să adapteze oferta spitalelor, mărimea secțiilor, tipul acestora la nevoile pacienților, având asigurate cea mai mare parte din fonduri, nu au acest stimulent și asta înseamnă distorsiuni în sectorul de Sănătate și asta înseamnă sume care se cheltuiesc din ceea ce ne putem permite într-o manieră care nu este eficientă și nu rezolvă nici problemele pacienților, dar nici condițiile mai bune pentru cei care lucrează în sectorul de Sănătate”.
Premierul demis: Spitalele trebuie finanțate în funcție de numărul de pacienți
Ilie Bolojan a mai declarat că, după adoptarea legii salarizării, tarifele pentru serviciile medicale vor trebui recalculate astfel încât să acopere costurile reale ale spitalelor. În opinia sa, spitalele ar trebui finanțate în funcție de serviciile oferite pacienților, nu în principal prin transferuri directe de la stat.
Acesta a adăugat că spitalele care au mulți pacienți nu vor avea probleme, însă cele cu un grad redus de ocupare vor trebui să își reorganizeze secțiile și activitatea în funcție de nevoile oamenilor.
Ilie Bolojan, prim-ministrul demis: „Odată ce legea de salarizare ar fi adoptată, vor trebui recalculate tarifele pentru cazurile pe care spitalele le rezolvă, la un nivel mult mai mare decât cel de astăzi care nu le acoperă costul acestor servicii, în așa fel încât funcționarea spitalelor în anii următori să se facă pe baza serviciilor care sunt prestate către pacienți și fiecare caz care este rezolvat să aducă o sumă din care se suportă salariile la spitale și toate celelalte cheltuieli. Și spitalele care au adresabilitate, deci care răspund nevoilor cetățenilor din zonele unde funcționează, vor avea cazuri, vor avea pacienți, și totul va fi în bună regulă. Dar, spitalele care astăzi se bazau doar pe aceste transferuri către ele vor trebui să își regândească oferta, să-și readapteze secțiile, numărul de angajați, specializările pe care le oferă, în așa fel încât să nu avem secții supraaglomerate cum avem astăzi, în centrele universitare, în reședințele de județ, și să avem secții care au un grad de ocupare foarte mic în multe alte spitale și practic, așa cum se vede din acest grad de ocupare, ele nu răspund nevoilor populației. Am mai dat un exemplu, am putea avea un număr dublu de paturi de paleație dar, în loc să avem un număr cât mai mare care să rezolve problemele cetățenilor, avem secții care nu adresabilitate și deci nu răspund nevoilor cetățenilor”.
Guvernul a aprobat deblocarea a 6.850 de posturi în sistemul sanitar
Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a aprobat deblocarea a 6.850 de posturi în sistemul sanitar. Potrivit acestuia, aproximativ 2.000 dintre acestea au fost redistribuite către spitalele din reședințele de județ, centrele universitare și unitățile medicale cu cea mai mare presiune din partea pacienților, măsura fiind menită să răspundă nevoilor actuale ale sistemului.
Ilie Bolojan, prim-ministrul demis: Guvernul a aprobat în această seară deblocarea a 6.850 de posturi, iar aproximativ două mii dintre ele au fost transferate față de primul memorandum, față de prima propunere de memorandum, spre spitalele din reședințele de județ, spre spitalele din centrele universitare, și spre spitalele care oferă servicii de înaltă calitate și unde există o presiune astăzi, și domnul ministru Cseke vă poate da astfel de exemple în zilele următoare, și consider că această formulă de memorandum care a fost aprobată răspunde nevoilor de astăzi, răspunde nevoilor pacienților, realităților din spitale, pe baza posibilităților pe care le avem.
