Uneori, arta chiar îi deranjează pe unii oameni. Revolta în fața unui tablou sau a unei sculpturi s-a manifestat puternic de-a lungul istoriei. Zilele acestea s-a întâmplat și la Iași, când un astfel de episod de furie la adresa unui obiect de artă a pornit de la o sculptură amplasată în spațiul public: HIDRA.
Nu dezbatem motivele din spatele reacției privitorului. Întrebarea la care totuși ar trebui să încercăm să răspundem este: cum protejăm o lucrare de artă neînțeleasă?
Se întâmplă mai rar ca un moment din lumea artei să devină viral pe o rețea de socializare. Dar s-a întâmplat. Mai exact, în această perioadă la Iași are loc proiectul ”Luna sculptorilor români”. Printre cele 350 de lucrări, a căror valoare se ridică la peste 1 milion de euro, se află și Hidra, o sculptură realizată de Costin Ioniță.
Sculptura a stârnit revoltă în rândul oamenilor
Apariția lucrării a fost semnalată într-o filmare postată online. Iar reacțiile trecătorilor au fost cele care au stârnit revoltă. Pentru că, în înregistrare, unul dintre trecători pare să lovească lucrarea cu piciorul. Alții au susținut că sculptura îi duce cu gândul la diavol sau la un monstru.
Se naște desigur întrebarea: cum poți proteja o piesă de artă aflată în spațiul public. Și cine ar trebui să se ocupe de acest lucru?
La o zi după viralizarea înregistrării, poliția a venit să facă investigații suplimentare, în privința daunelor. Mai mult, sculptura Hidra a fost împrejmuită cu un gard metalic. Iar acum este instalată și o plăcuță cu explicații despre lucrare.
Costin Ioniță, sculptor: Inițial nu știam ce să fac, să râd, să plâng, să mă bucur de cele 15 minute de faimă sau să mă întristez că trăim într-o lume în care lucrurile asta se întâmplă, că oamenii ăștia sunt printre noi și că dacă au ajuns cum au ajuns, părerea mea e că e din cauză că poate noi oamenii care acționăm în domeniul cultural i-am abandonat, ne-am retras în cercurile noastre și i-am lăsat să se radicalizeze.
Eugen Rădescu, critic de artă: Pe mine mă surprinde că de o lucrare expusă în spațiul public nu se are deloc grijă, în sensul că acea lucrare nu ar fi trebuit să poate fi atinsă de nimeni, pentru că nici la muzeu nu ai acces la lucrări.
Ce reprezintă, de fapt, sculptura
Sculptura Hidra, neînțeleasă de mulți dintre cei care au privit-o are, însă, o poveste. Ea este o reinterpretare a unei statui care îl reprezenta pe Lenin. În forma aleasă de artistul Costin Ioniță, personajul Lenin apare fără cap. În locul lui sunt trandafiri. Este un simbol desprins din imaginea comunismului, reinterpretat în anii care au urmat căderii regimului comunist în România. Și a fost parte a unui proiect inițiat în anul 2010: Proiect 1990.
Din proiect au făcut parte 20 de lucrări de artă contemporană, care timp de 4 ani au ocupat, rând pe rând, soclul din Piața Presei Libere din București, rămas liber după îndepărtarea statuii lui Lenin.
Ioana Ciocan, director Art Safari și inițiatoare Proiect 1990: Când a fost amplasat în Piața Presei din București, oamenii au avut o opinie. Este normal ca trecătorii să aibă o opinie, pentru că este artă în spațiul public, este pusă acolo, oamenii se ciocnesc de ea. La București, proiectul se desfășura de ani buni, trecătorii erau obișnuiți să vadă fel de fel de lucruri acolo, am avut noroc, dar i-am și informat pe oameni.
Fiecare are dreptul să înțeleagă arta așa cum simte. La fel cum fiecare trecător poate aprecia sau nu mesajul unei lucrări amplasate în spațiul public. Fără a recurge însă la acte de vandalism. Și aici revine întrebarea esențială: cum protejăm arta care deranjează?
