Dragoș Pîslaru, europarlamentar REPER și fost ministru al Muncii, a explicat că unul dintre obiectivele directivei privind salariul minim european este să ia din ”mâna politicienilor ideea că dau ei o mărire” și să introducă o serie de criterii clare în funcție de care se realizează majorarea.
În direct la Euronews România, Dragoș Pîslaru a criticat anunțul coaliției de guvernare referitor la creșterea salariului minim pe economie la 3.000 de lei în 2023, precizând că ”nu există niciun studiu de impact”.
”Anunțul pe care l-a făcut Guvernul este exact ceea ce încercăm să evităm prin directiva salariului minim la nivel european. Salariul minim trebuie să crească. Nivelul ar trebui să fie 3.200 de lei de fapt, dar ceea ce încercăm să facem la nivel european e să luăm din mâna politicienilor (...) care au aceste determinări populiste ideea aceasta că dau ei o mărire”, a declarat Dragoș Pîslaru, la Euronews România.
Fost ministru al Muncii în Guvernul Cioloș (2016-2017), Pîslaru a explicat că directiva își propune introducerea unor criterii care ”să ducă la o majorare automată” și ”lumea nu trebuie să stea și să depindă de politicieni”.
”În acest moment, faptul că s-a anunțat triumfalist că de la 1 ianuarie creștem (salariul minim) la 3.000 de lei. Întrebarea mea este de ce 3.000 de lei? De ce nu 3.100 de lei și nu 2.900?
Nu există niciun studiu de impact și nicio legătură cu indicatorii pe care i-am avut acolo. Este un nivel de referință de 3.200 de lei astăzi”, a afirmat europarlamentarul REPER.
Criteriile în funcție de care va crește salariul minim european
Dragoș Pîslaru a evidențiat că există mai multe sisteme de referință în directiva privind salariul minim european.
”Unul este coșul de consum. Cât consumă o gospodărie în România în medie și atunci te uiți să ai un salariu minim care să îți acopere aceste cheltuieli.
Cealaltă referință este de jumătate din salariul mediu brut pe economie; 6.440 de lei, pe jumătate înseamnă 3.200 de lei. Noi avem 2.550 de lei în momentul de față.
Europarlamentarul și-ar dori ca Guvernul României să implementeze directiva ”fără să mai aștepte doi ani de zile”, iar majorarea să nu fie ”ca la piață; o chestiune de tocmeală pe soarta oamenilor care au o dificultate”.
Un alt criteriu este reprezentat de puterea de cumpărare ce poate fi afectată de inflație.
”După care avem al doilea criteriu - nivelul salariului general în România, aici mă uit cât este salariul mediu și în cât timp pot să-l cresc la nivelul respectiv. (...)
În directivă, al patrulea criteriu e legat de productivitate. Dacă am o creștere de productivitate ar trebui să se simtă și în buzunarele oamenilor care au salarii minime.
Întreaga logică în această primă parte a directivei care se referă la salariile minime statutare este să găsești un set de indicatori obiectivi și să iei din mâinile Guvernului o decizie care ar trebui în mod ideal să fie legată de dialogul social - de discuția directă între angajatori și angajați.
Orice fel de intervenție brutală a Guvernului evident că creează distorsiuni în piață și probleme”, a mai afirmat Pîslaru.
Fostul ministru al Muncii a avertizat că România riscă să intre în infringement dacă nu va implementa directiva privind salariul minim european.
”Directiva are niște elemente care sunt obligatorii și niște elemente care sunt opționale. (...)
Este o directivă, directiva este obligatorie. Comisia Europeană este gardianul tratatelor și are obligația de monitorizare. Mai mult, Parlamentul va sta cu ochii ca pe butelie pe Comisia Europeană ca statele europene să respecte lucrurile pe care le-am pus în directivă”, a concluzionat Dragoș Pîslaru.
