România a fost expusă războiului informațional hibrid de 10 ani, însă „sistematic a fost ignorat acest lucru” de autorități, a avertizat Corneliu Bjola, profesor de Studii Diplomatice la Universitatea Oxford, la Euronews România. Specialistul a acuzat instituțiile statului român că nu au elaborat o strategie de a contracara războiul hibrid, în contextul în care Uniunea Europeană și NATO condamnă activitățile cibernetice desfășurate de mai multe grupări subordonate Serviciului Militar de Informații al Rusiei.
- Printr-un comunicat oficial, Ministerul român al Afacerilor Externe transmite că atacurile au vizat inclusiv țara noastră.
- MAE susține că aceste activități cibernetice ostile s-au intensificat pe fondul războiului de agresiune dus de Rusia în Ucraina și sunt îndreptate împotriva statelor membre UE și NATO, implicit România, cu scopul de a slăbi stabilitatea acestor țări și de a descuraja sprijinul acordat Ucrainei.
- Ministerul de Externe vorbește și despre actori subordonați serviciului militar de informații al Federației Ruse, cel care deține un program cibernetic dezvoltat, în condițiile în care Kremlinul coordonează mai multe grupări de hackeri. Operațiunile lor vizează instituțiile guvernamentale, organizații militare, infrastructură civică, ONG-uri, dar și publicații media.
În jurnalul „Global Weekend” de la Euronews România, Corneliu Bjola a avertizat că NATO și UE acordă atenție evoluțiilor de pe Flancul Estic deoarece războiul hibrid „se va intensifica în perioada următoare, în legătură cu alegerile din Republica Moldova”.
„Președinta Maia Sandu a spus-o destul de explicit: Dacă Rusia reușește să se impună, Republica Moldova devine în momentul următor trambulina pentru următoarea fază a războiului hibrid împotriva tuturor țărilor din est, inclusiv România”, a afirmat profesorul de Studii Diplomatice la Universitatea Oxford.
Corneliu Bjola a evidențiat că România România a fost expusă cibernetic, implicit în ceea ce experții numesc cognitiv informațional.
„România a fost expusă războiului informațional hibrid de 10 ani de zile. Sunt foarte multe rapoarte care s-au făcut. Sistematic a fost ignorat acest lucru.
Pe partea de hacking s-au făcut progrese - există un centru la București, din 2023, un centru de competențe pe probleme de securitate cibernetică.
Pe partea de cognitiv informațional, zero capacitate de reacție. Aici să nu ne îmbătăm cu apă rece. (...)
NATO le-a mai spus și înainte autorităților române: aveți grijă, se întâmplă ceva la voi. Care a fost rezultatul? Nu este vorba numai despre 24 noiembrie (24 noiembrie 2024, data primului tur al alegerilor prezidențiale câștigat de Călin Georgescu, n.r)”, a afirmat expertul.
Corneliu Bjola: Primul mare atac a fost în timpul pandemiei
„Primul mare atac a fost în timpul pandemiei. După pandemie nu s-a făcut nicio evaluare. Nu s-a trasat niciun fel de lecții instituționale, după care a intervenit 24 noiembrie.
24 noiembrie nu a venit din vid. A venit pe partea unei slăbiciuni, vulnerabilități cronice pe domeniul de dezinformare, pe partea de cognitiv informațional”, a explicat profesorul.
Ce este cognitivul informațional ca parte a războiului hibrid
„Cognitivul informațional, parte a războiului hibrid, se referă la modul în care realitatea e este manipulată prin dezinformare, cum percepțiile sunt modificate, cum încrederea în instituțiile statului este amplificată. Sunt elemente organice, care, de exemplu, întăresc ideea că clasa politică a fost suboptimală, dar ele au fost amplificate sistematic.
Aceasta se întâmplă prin crearea unei infrastructuri, unui ecosistem de dezinformare cu multe conturi care la un moment dat sunt activate. Este și o doctrină la nivelul Kremlinului cum să operezi în astfel de situații.
România a fost avertizată de mult timp. Mă tem că suntem iarăși în ziua cârtiței. Vedeți! UE și NATO acordă atenție. Vor urma măsuri”, a mai spus Corneliu Bjola.
Profesorul de la Universitatea Oxford a punctat că mesajele referitoare la lipsa unor dovezi concrete referitoare la ingerința rusă în alegerile din România fac parte din narativele Kremlinului.
„Faptul că se susține acest lucru e parte din acest narativ. Chiar dacă Putin ar apărea la televizor și ar spune: eu am ordonat și am lucrat cu x, va continua cu oamenii care au fost deja forțați să creadă că totul este un scenariu, vor continua să susțină acest lucru. E parte din războiul informațional, de la bun început.
Vedeți câte narațiuni se răspândesc în spațiul informațional românesc fără a fi contracarate. Se face de 10 ani acest lucru”, a explicat el.
„Nu a existat voință politică în România de 10 ani să se lupte pe partea de cognitiv informațional”
„Nu a existat voință politică în România de 10 ani să se lupte pe partea de cognitiv informațional. Nu i-a interesat.
Singura problemă care poate fi rezolvată este cea cibernetică. Partea informațională pe noi nu ne afectează, că noi avem imunitate națională împotriva Rusiei. S-a dovedit această imunitate cât de puternică este.
Nu există capacitate. Ca să lucrezi pe zona respectivă, îți trebuie să ai niște experți care să înțeleagă. Sunt nemotivați, necoordonați și nu au o strategie în comun”, a avertizat profesorul Corneliu Bjola.
Lipsa încrederii în autorități, parte a narativelor răspândite de propaganda rusă
„Într-un război convențional ai un anumit plan de acțiune. Cum lupți în acest caz cu războiul hibrid dacă tu nu îți dezvolți o capacitate, dacă nu prioritizezi acest lucru și dacă îți neutralizezi anumită legislație care ar putea să te ajute. E o problemă structurală.
Această discuție va continua. Unde sunt dovezile? Pentru că genul ăsta servește un singur stat - Rusia care spune: nu aveți încredere în Guvernul român. Nu aveți încredere în autoritățile române, vă duc cu preșul”, a mai precizat profesorul universitar.
„Toate serviciile care au ratat trebuie să răspundă clar”
„Nu putem spune că ce s-a întâmplat a fost un accident. Nu a fost un accident. A fost un eșec al faptului că după pandemie, lecția de dezinformare nu a fost învățată. Oamenii au preferat să întoarcă pagina și să-și vadă mai departe de viața lor.
Toate serviciile care au ratat, a fost un rateu, un eșec, trebuie să răspundă foarte clar”, a menționat el.
De asemenea, Corneliu Bjola a atras atenția că „războiul hibrid se mută într-o zonă de inteligență artificială”, iar România trebuie să învețe din experiența statelor baltice și a celor nordice pentru a contracara acest fenomen.
