În anul cu patru rânduri de alegeri, formațiunile politice își definitivează promisiunile pentru oameni. Cât de mult țin ele cont de ideologia asumată? Mai contează în perioada aceasta? Analiștii politici spun că nu. Iar studiile confirmă. Iată ce experiment au făcut jurnaliștii Euronews.
Principalele partide de pe scena politică din România
PSD, PNL, USR și AUR sunt principalele formațiuni care participă la alegerile de anul acesta. Să fie ele de dreapta, de stânga, centru, extremă.
Social-democrații sunt de centru-stânga. În statutul lor vorbesc despre principii, precum egalitate, solidaritate sau protecție socială. Liberalii spun că sunt de centru-dreapta. Pun în centru individul, meritocrația și susțin necesitatea limitării intervențiilor statului în economie.
Tot la centru dreapta este și Uniunea Salvați România, care vorbește despre libertate, în toate formele ei, și despre valorile euro-atlantice. Alianța pentru Unirea Românilor, însă, ar fi de extremă dreaptă. Principalele valori: credința, națiunea, familia și libertatea.
Numai că teoria și practica nu sunt neapărat concordante.
Radu Delicoate, analist orientare partide: ”Istoric de cele mai multe ori am văzut că partidele de stânga în România, care și-au asumat o ideologie de stânga, au luat măsuri de dreapta. Și partidele de dreapta au luat măsuri de stânga. Deci în România ideologia este folosită mai mult la nivel de poziționare și atât.”
Confuzie în rândul cetățenilor
În condițiile acestea, nu e de mirare că oamenii au devenit confuzi.
Cel mai recent sondaj de opinie făcut de Centrul pentru Cercetare și Analize Internaționale, la comanda PNL, arată că aproape jumătate dintre români nu știu sau nu vor să răspundă la întrebarea cu privire la orientarea ideologică. Ne uităm acum și la cei care și-au exprimat viziunea. 29% declară că sunt de centru. 14%, de dreapta și 13 procente, de stânga.
Există o explicație pentru faptul că ideologia pare să-și fi pierdut relevanța.
Radu Delicote, analist politic: ”Nu este o surpriză. Ideea de ideologie în sensul clasic, așa cum o știm noi, poziționare stânga versus dreapta nu mai există astăzi în agenda publică și în agenda populară. Face parte din sistemul politic 2.1, unde toata agenda, informația s-a mutat în sistemul digital, în care tot ce înseamnă, dacă vreți, poziționarea de comunicare, este în mediul digital. Și atunci aceste elemente clasice de comunicare pălesc într-o vâltoare sau centrifugă a unei comunicări constante.”
