Ce măsoară cu adevărat evaluarea națională? Este una dintre întrebările care se tot pun în ultimii ani. Iar subiectul revine mereu în actualitate având în vedere că elevii din România tocmai au obținut cele mai mici note din ultimii ani la evaluarea națională. Iar Ministerul Educației spune că rata mediilor peste 5 este de 79%, ușor în scădere față de anul trecut. În plus, doar șapte elevi au obținut nota 10 înainte de contestații.
Practic, aceste examene dau sau nu dau dimensiunea reală a elevului? Cât de mult cântăresc diferențele între școlile din mediul urban și cele din rural sau diferențele dintre profesorii care i-au pregătit pe copii?
Evaluarea națională măsoară cu adevărat cunoștințele elevilor?
La aceste întrebări au încercat să răspundă doi specialiști, în cadrul emisiunii Euroeducația, de la Euronews România.
Viforel Dorobanțu, director școală gimnazială: „Din punctul meu de vedere, un răspuns incontestabil ar fi următorul: nivelul de pregătire doar la limba română și la matematică a elevilor de clasa a VIII-a. Nimic altceva. Să facem o evaluare a școlilor pe baza acestor medii, să facem o evaluare a pregătirii copiilor pe baza doar a acestor medii, din punctul meu de vedere, greșim și ne mințim intenționat. Nu dă o imagine asupra pregătirii elevului de clasa a VIII-a în general, ci doar la română și la matematică, ceea ce nu mi se pare relevant.
Multe din mediile mari sunt datorate meditațiilor pe care le fac copiii, nu pregătirii pe care o fac în școală. Cutuma pe care o îmbrățișează majoritatea părinților și a elevilor este să ne axăm pe meditații și evident că acolo se pune baza acestor note mari, din punctul meu de vedere însemnând doar un simplu dresaj. Nu ne oferă o imagine a ceea ce înseamnă învățământ la ora asta, nici dacă calculăm acea medie de 6,40.
Sper să nu fie manipulare din punct de vedere al Ministerului Educației, dar nu se discută întreaga oglindă pe care ar trebui să o privim, ci doar zone care ne convin câteodată sau care dau bine.
Din start, discuția despre note peste 5 este invalidă total, pentru că se intră în liceu și cu media de 3.50. De ce dăm statistici de la 5 în sus? N-au nicio relevanță. E din lipsa de imaginație - ca să fiu elegant - a Ministerului Educației în a găsi o soluție pentru a departaja acești copii, dacă chiar ținem neapărat ca, în interior unui sistem de învățământ, să punem o barieră cumva. Dacă e învățământ obligatoriu până la 12 ani, lasă copilul să se ducă la liceul de lângă casă, de circumscripție, cum ar veni. Dar asigură-te că același tip de educație îl primește oricine. Inechitățile astea, unele sunt scunse, altele sunt scoase când trebuie.”
Doru Căstăian, profesor de filosofie și științe socio-umane: „Aceste meditații, cu nivelul artificial pe care îl asociază cumva elevilor noștri, ascund cumva o catastrofă educațională sistemică. E realmente falimentul sistemului nostru de învățământ în forma lui actuală. Tot elevii aceștia sunt cei din cohortele care dau 45% analfabetism funcțional. Sunt aceiași elevi.”
