Un document analizat de Euronews.com dezvăluie o posibilă cale pe care Israelul ar putea să o exploreze pentru a crea o nouă entitate în Gaza, post-Hamas. Guvernul israelian are pe masă o propunere privind „crearea de la zero a unei noi entități în Gaza”, după înfrângerea Hamas, așa cum arată un document consultat de Euronews, datat decembrie 2023.
Propunerea, sub forma unui document de 32 de pagini, intitulat „Gaza Security and Recovery Program, How Should The Day After Look Like” (Programul de securitate și recuperare din Gaza. Cum ar trebui să arate ziua de după), a fost redactată de Forumul israelian de apărare și securitate - un grup de peste 35.000 de rezerviști ai forțelor de securitate israeliene - și de think-tank-ul Jerusalem Center for Security and Foreign Affairs.
Este, de fapt, un studiu, care a fost prezentat guvernului israelian la o dată necunoscută, „între redactarea documentului și momentul actual” și reprezintă una dintre opțiunile viitoare luate în considerare în prezent de Israel, pentru Fâșia Gaza, potrivit oficialilor care au vorbit cu Euronews.
Document. Israel ar vrea „crearea de la zero a unei noi entități” în Gaza
Această propunere presupune reconstruirea infrastructurii, refacerea economică și, după cum spun autorii studiului, „dezrădăcinarea unei ideologii criminale”, etichetată și ca un proces de „denazificare”.
„Pentru a ne pregăti de noua stare a lucrurilor, chiar dacă rezultatele operației militare încă nu au fost obținute, este necesar să pregătim un plan ordonat pentru controlul Fâșiei Gaza, după căderea Hamas”, se arată, textual, în începutul documentului.
Planul exclude, în mod explicit, suveranitatea Palestinei, sau, mai precis, fie Autoritatea Palestiniană, fie prezența Agenției Națiunilor Unite pentru refugiații palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA) ca sursă de ajutor umanitar.
„Foarte gravă este ideea nesăbuită de a institui un stat palestinian în Gaza”, se mai arată în document. Dar nu se precizează dacă Israelul intenționează să anexeze Fâșia Gaza.
Autenticitatea documentului a fost confirmată de un înalt oficial guvernamental care a discutat cu Euronews.com, sub protecția anonimatului, precum și de Ohad Tal și Simcha Rothman, doi membri Knesset ai Partidului Național Religios de extremă dreapta, care face parte din coaliția de guvernare.
„Conținutul acestui document face parte din planurile pe care guvernul le analizează, ele sunt pe masă”, a confirmat sursa respectivă, pentru Euronews și a precizat că „nu este un plan finalizat”, însă „cu siguranță, face parte din scenariile care se află pe masă”.
„Acest plan este pe masă și este în concordanță cu direcția în care merge guvernul”, a confirmat și Ohad Tal. Rothman a declarat că, deși planul rămâne „o țintă în mișcare”, cadrul criteriilor descrise, cum ar fi „eliminarea Hamas, fără prezența Autorității Palestiniene în Gaza, fără stat palestinian, fără UNWRA, sunt în concordanță cu abordarea mea și, din câte știu eu, cu abordarea guvernului”.
Guvernul israelian încă nu a făcut comentarii.
Ce conține documentul
Documentul precizează că noua entitate, gestionată inițial de IDF (armata israeliană), ar trebui să stabilească un nou mecanism pentru reconstrucție, dezvoltare economică, gestionarea ajutoarelor și „reeducarea” societății din Gaza. Iar unele părți ale propunerii consultate de Euronews și acțiunile guvernului israelian anunțate la începutul lunii mai ar putea merge în aceeași direcție.
Pe 5 mai, guvernul israelian a dat undă verde IDF să înceapă o operație de amploare pentru a prelua controlul asupra întregii Fâșii Gaza. Decizia a venit la scurt timp după ce armata a anunțat mobilizarea a zeci de mii de rezerviști. În aceeași zi, premierul Benjamin Netanyahu a anunțat că „trebuie să ne așteptăm la strămutări suplimentare” ale celor 2,1 milioane de locuitori din Gaza, ca urmare a operațiilor terestre uriașe care au început.
Documentul detaliat este datat „cam de la două luni după atacul declanșat de Hamas asupra Israelului”, pe 7 octombrie 2023. La acel moment, militanții Hamas au atacat comunitățile israeliene de la granița cu Gaza, au ucis aproximativ 1.200 de persoane și au luat peste 250 de ostatici. De precizat că în acea propunere nu se face nicio referire la ostaticii israelieni.
De la data atacului Hamas, armata israeliană afirmă că a ucis aproximativ 20.000 de combatanți Hamas, raportând totodată aproximativ 3.000 de morți și răniți printre militarii israelieni. Atacul Hamas a declanșat războiul Israel-Hamas în Fâșia Gaza, unde și-au pierdut viața 52.000 de palestinieni, potrivit celor mai recente cifre ale Ministerului Sănătății din Gaza, controlat de Hamas, care vorbește atât despre decesele civililor, cât și despre cele ale combatanților.
Cu toate acestea, două surse familiarizate cu documentul, care au vorbit cu Euronews sub protecția anonimatului, au confirmat că studiul respectiv ar fi fost conceput înainte de atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și că a fost gândit mai degrabă pentru Cisiordania, decât pentru Gaza.
Soarta Fâșiei Gaza, decisă în trei etape
Propunerea prevede trei etape. Primele două sunt considerate cele mai importante, în care se prevede ca israelienii să preia și să administreze pe scară largă Fâșia Gaza, creând o nouă entitate „de la zero”. Chiar dacă documentul are în vedere o a treia etapă, pe termen lung, în care rămâne spațiu pentru „autodeterminarea” celor care locuiesc în Gaza, acest lucru s-ar întâmpla numai după finalizarea unei „lichidări complete” a actualei rețele din Gaza, conduse de Hamas.
„Ar fi greșit să punem carul înaintea boilor și ar fi la fel de greșit să predeterminăm viitorul politic al populației din Gaza și al conducerii sale, deoarece Israelul nu se concentrează pe 'autodeterminarea' palestinienilor, ci mai degrabă pe încetarea dominației Hamas", se arată în document.
- Prima etapă
Trebuie stabilită „o zonă tampon de-a lungul frontierei cu Israelul, unde traficul palestinienilor nu va fi permis”, se arată în document.
În eventualitatea căderii Hamas, IDF ar urmări să preia temporar controlul asupra întregii Fâșii Gaza, având liberă circulație în teren și obținând controlul complet asupra frontierei de 12 kilometri dintre Gaza și Egipt, inclusiv punctul de trecere Rafah. Armata a realizat deja parțial ceea ce este menționat în acea propunere și a creat o zonă tampon de-a lungul unor porțiuni ale frontierei. Pentru a lărgi zona tampon, IDF a demolat toate infrastructurile și a făcut ca acea porțiune de teritoriu să devină nelocuibilă.
De la începutul lunii aprilie, armata israeliană a preluat deja controlul a aproximativ jumătate din Gaza.
În această primă etapă, „poate fi necesar să se impună legea marțială”, se arată în document, IDF preluând toate afacerile civile, până la stabilirea unui nou „mecanism”. Această perioadă ar putea dura de la câteva luni până la un an, potrivit studiului.
- A doua etapă
În a doua etapă, guvernul israelian ar urma să înființeze cinci consilii administrative autonome. Propunerea sugerează că acestea ar trebui să se numească „Fâșia Gaza de Nord, orașul Gaza, Fâșia Gaza Centrală, Khan Yunis și Rafah”. Consiliile ar urma să fie însărcinate cu gestionarea vieții civile din Gaza, după îndeplinirea anumitor condiții prealabile, cum ar fi ca populația să nu aibă legătură cu „facțiunile teroriste palestiniene”, să recunoască statul Israel și să ia parte la un „plan de reeducare” numit și proces de „denazificare”.
Controlul asupra educației este o parte esențială a studiului, potrivit căruia consiliile sunt menite să aibă „o supraveghere semnificativă” a ceea ce se întâmplă nu numai în sălile de clasă, ci și în timpul activităților extracurriculare, în care Israelul ar avea un cuvânt mai important de spus.
Israelul ar urma să înființeze și o Direcție Managerială Internațională (IMD) pentru ajutor, reconstrucție și supraveghere a consiliilor administrative. Aceasta ar urma să fie formată „nu doar” de guvernul israelian, care ar trebui să fie principalul actor, potrivit documentului.
Într-o parte semnificativă și complexă a propunerii, IMD ar include SUA, unele țări europene „cum ar fi Germania, Franța, Marea Britanie și Italia”, precum și „țări sunnite pragmatice”, cum sunt „Egipt, Emiratele Arabe Unite, Bahrain și, eventual, Arabia Saudită, ca parte a unei acțiuni mai ample de normalizare a relațiilor dintre Israel și Arabia Saudită”.
În document, Israelului i s-a sugerat că ar trebui să facă din IMD singura sursă de ajutor pentru consiliile administrative locale. Asistența, cum ar fi „banii de ajutor direct pentru creșterea economică și reconstrucția infrastructurilor”, ar fi condiționată de criterii specifice, inclusiv punerea în aplicare a planurilor de reeducare.
„În orice caz, ajutorul și reconstrucția vor fi acordate în concordanță cu principiul planului și al procesului de de-radicalizare și denazificare în sistemul educațional, mass-media și societate”, se arată în document.
Israelul și-a propus deja public să gestioneze fluxul de ajutor către Gaza.
Începând cu 2 martie, fluxul de ajutoare a fost oprit pentru locuitorii din Gaza, ceea ce a creat o situație pe care ONU a descris-o ca fiind o catastrofă, deoarece oamenii rămân fără hrană și apă. La începutul lunii aprilie, secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat că „Gaza este un câmp al morții, iar civilii sunt într-o buclă a morții fără sfârșit”.
ONU a criticat propunerea israeliană de a avea control asupra ajutorului umanitar în Gaza, prin redirecționarea acestuia prin centre militare, avertizând că aceasta ar pune în pericol civilii și lucrătorii umanitari, ar îndepărta populațiile vulnerabile de acest ajutor și ar spori strămutările forțate. Israelul a acuzat în repetate rânduri militanții Hamas că abuzează de afluxul de ajutoare în interes personal și pentru a consolida și mai mult propria grupare.
În propunere, guvernului israelian i s-a sugerat că ar trebui să instituie o listă neagră a organizațiilor care „nu trebuie să primească ajutor” sau care nu pot funcționa. ONU este una dintre organizațiile interguvernamentale pe care Israelul nu le dorește în Fâșia Gaza. Cu toate acestea, documentul lasă deschisă posibilitatea prezenței agenției ONU pentru refugiați (UNHCR).
Potrivit documentului, Israelul ar trebui să favorizeze desfășurarea unei echipe, după modelul Forței multinaționale și observatorilor din Sinai, o organizație de menținere a păcii înființată în 1982, cu sprijinul SUA, pentru a monitoriza demilitarizarea Peninsulei Sinai, în temeiul tratatului de pace Egipt-Israel din 1979.
- A treia etapă
După finalizarea celorlalte etape, o a treia etapă, în care palestinienii se pot autodetermina, este prezentată ca o posibilitate, chiar dacă nu este detaliată în acda propunere.
„Planul propus nu pune niciun obstacol real în fața capacității palestinienilor de a obține autodeterminarea, odată ce recunosc Israelul ca stat național al poporului evreu și abandonează calea terorismului”, se arată în document.
Totodată, studiul afirmă că ar fi prematur să se decidă viitorul politic al Gazei, deoarece prioritatea Israelului este încetarea dominației Hamas, nu autodeterminarea palestiniană.
Critici dure la adresa Uniunii Europene
Uniunea Europeană este principalul donator al palestinienilor și sprijină un viitor pentru Gaza sub conducerea unei Autorități Palestiniene reformate și cu prezența UNRWA. Dar propunerea din document critică dur Uniunea Europeană pentru pozițiile luate și afirmă că aceasta nu ar trebui să ia parte la reconstrucție.
„Nu există nicio intenție de a include Uniunea Europeană ca partener, ci doar un număr mic de țări europene. Recomandăm includerea țărilor care sunt cele mai influente în Europa și care susțin în prezent Israelul în războiul său împotriva Hamas: țări precum Germania, Franța, Marea Britanie și Italia”, se arată în studiu.
Documentul merge chiar mai departe, spunând că punerea în aplicare a planului nu are nevoie de cooperare internațională, deși aceasta ar putea ajuta.
„Acest plan nu depinde de recunoașterea sau cooperarea internațională. Israelul poate pune în aplicare planul în Gaza de unul singur sau doar cu câțiva parteneri și/sau susținători. Dar recunoașterea și cooperarea pe scară largă ar ajuta, în mod incontestabil, ca planul să reușească mai rapid și mai eficient”, se arată în document.
