Administrația publică din Uzbekistan se îndepărtează de procedurile manuale, îmbrățișând tehnologia pentru automatizarea serviciilor publice, relatează Euronews.com. Recent, țara a urcat pe locul 63 în lume la digitalizare, România se află pe locul 72.
Uzbekistan a devenit una dintre națiunile digitale cu cea mai rapidă creștere din lume
Uzbekistan s-a impus ca una dintre națiunile digitale cu cea mai rapidă ascensiune din lume, urcând 24 de poziții în indexul ONU privind Dezvoltarea Guvernării Electronice din 2018. Ultima schimbare în index, realizată în 2024, pune Uzbekistan pe locul 63 în lume, urcând în categoria de dezvoltare „Foarte Ridicată”.
În centrul infrastructurii de guvernare digitală a Uzbekistanului se află portatul unificat de servicii de guvernare electorală, My.gov.uz.
Platforma funcționează ca un punct unic de acces prin care cetățenii și mediul de afaceri pot utiliza online o gamă largă de servicii publice.
Serviciile digitale includ obținerea de certificate și depunerea de cereri pentru înregistrarea firmelor, solicitarea de autorizații și interacțiunea cu multiple instituții guvernamentale, fără a fi necesare vizite fizice.
În prezent, mai mult de 760 de servicii sunt disponibile prin acest portal, în timp ce varianta de mobil a portalului oferă 540. Doar în prima jumătate a 2025, mai mult de 16 milioane de servicii au fost efectuate prin ajutorul portalului.
În principiu, acest singur sistem a fost posibil prin integrarea a 200 de sisteme de informații și platforme, ceea ce a permis și realizarea unui singur portal de facturare, care simplifică plățile și tranzacțiile.
Această trecere de la birocrație la automatizare online economisește anual aproximat 1.64 de milioane de euro, atât pentru cetățeni cât și afaceri.
Tehnologie și inteligență artificială pentru simplificarea serviciilor
În spatele funcționării multor platforme de guvernare electronică ale Uzbekistanului se află Uzinfocom JSC, integratorul IT național responsabil de dezvoltarea și mentenanța principalelor soluții digitale guvernamentale.
Khurshid Kodirov, șeful Departamentului de Export Internațional și Licitații din cadrul Uzinfocom JSC, a declarat pentru euronews.com că serviciile de guvernare electronică s-au dezvoltat intens în ultimii șase-șapte ani.
„În calitate de companie IT, Uzinfocom dezvoltă soluții de inteligență artificială care sunt integrate direct în sistemul de guvernare electronică, pentru a îmbunătăți modul în care serviciile sunt livrate către cetățeni și mediul de afaceri”, a declarat Kodirov.
Una dintre cele mai importante inovații este sistemul de identificare MyID, care folosește tehnologie de scanare facială pentru a identifica utilizatorii și de a oferi acces la serviciile online.
Uzinfocom a dezvoltat și un asistent virtual AI, pe nume Mukhlisa, integrat direct în ecosistemul online al guvernului.
„Dacă un utilizator solicită un serviciu, cum ar fi obținerea unui certificat de căsătorie, sistemul parcurge automat toate etapele necesare în cadrul portalului și livrează rezultatul final, fără ca utilizatorul să fie nevoit să navigheze mai multe pagini sau formulare”, a punctat Kodirov.
România, în urma Uzbekistanului la digitalizarea serviciilor publice
Conform aceluiași index de clasare a digitalizării serviciilor, România se află pe locul 72 în lume. Interesant este că în 2022, ne aflam pe locul 57, iar Uzbekistan pe 69.
În ultimii ani, digitalizarea serviciilor în România a devenit o prioritate, în special în contextul războiului hibrid și cibernetic pe care Rusia îl poartă cu Europa. Totuși, avem mult de recuperat.
Același raport evidențiază că România este blocată într-o mentalitate sovietică, ceea ce afectează serviciile online pe care le avem deja în funcțiune, cum ar fi sistemul informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
În același timp, România are legislație modernă în domeniul digital, dar aplicarea ei este deficitară. În prezent, România derulează mai multe programe și strategii de digitalizare, dar nu funcționează cu o coordonare unitară, ceea ce nu ajută în înlocuirea birocrației.
Nicușor Dan: „Interfața – extrem de diferită de la instituție la instituție. Un cetățean care are de rezolvat o problemă nu are instinctul să se ducă pe site, sună un prieten. Este nevoie de un studiu sociologic în urma căruia să dăm o infrastructură prietenoasă pentru tipul acesta de întrebări, probleme. Fond: corelarea informațiilor să fie disponibile între instituții. În momentul de față, fiecare structurează pentru el. Este important să avem în partea de sus o viziune.”
