Tot mai mulți jurnaliști americani vorbesc despre TACO, un acronim care a început să-l deranjeze din ce în ce mai mult pe Donald Trump. Ce înseamnă însă TACO? Termenul a apărut chiar și în Wikipedia, iar literele vin de la Trump Always Chickens Out (Trump se panichează mereu).
Această sintagmă a început să fie utilizată în mai 2025, de către jurnalistul Robert Armstrong, de la Financial Times, în contextul „jocului de-a tarifele”.
Armstrong a afirmat atunci că piețele au realizat că „administrația americană nu are o toleranță foarte mare față de presiunea pieței și a economiei și va renunța rapid atunci când tarifele vor cauza probleme”. Armstrong a numit acest lucru „teoria Taco: Trump Always Chickens Out”.
Ce înseamnă TACO, acronim care îl deranjează pe Donald Trump
De atunci, Trump continuă să tot impună tarife vamale țărilor și apoi să le schimbe extrem de rapid. Iar de aici a venit și această expresie, TACO. Practic, acronimul este folosit pentru a descrie tendința lui Trump de a amenința cu tarife, pentru ca mai târziu să le amâne, sau să le modifice. Această practică de șantaj este folosită „ca modalitate de a câștiga timp pentru negocieri și pentru ca piețele să-și revină”, conform Wikipedia.
Însă trebuie precizat că termenul a apărut și pe Wall Street, unde tranzacțiile TACO implică cumpărarea de acțiuni la prețuri mici, după ce anunțul privind tarifele determină scăderea prețurilor și apoi vânzarea lor cu profit, ca urmare a amânării sau reducerii tarifelor, ceea ce face ca piața să își revină.
Aceste momente TACO ale lui Trump arată temperamentul său foarte imprevizibil, ceea ce iese din tiparele regulilor de până acum, mai ales că vorbim despre „cel mai puternic om al Planetei.”
Subiectul Groenlanda, un moment TACO
Ultimul astfel de moment TACO al lui Trump are legătură cu Groenlanda. După ce a insistat, mai multe săptămâni, că Statele Unite au nevoie să anexeze Groenlanda, chiar și prin intervenție militară, dacă e cazul, Trump și-a schimbat discursul la Forumul de la Davos, în doar câteva ore. Miercuri, 21 ianuarie, liderul de la Casa Albă a trecut de la a cere „dreptul, titlul și proprietatea” asupra teritoriului Groenlandei, la a sărbători un acord-cadru „infinit” și „pe veci” privind viitorul acestei insule. Trump a spus că s-a lămurit după ce a vorbit cu șeful NATO, Mark Rutte.
Numai că secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că problema suveranității danezilor asupra Groenlandei nu a fost abordată în cadrul întâlnirii cu președintele american, la Davos.
Viceprim-ministrul Suediei, Ebba Busch, a avertizat că furtuna s-ar putea să nu se fi terminat încă. Iar aici trebuie amintită și poziția lui Trump, în care dădea de înțeles chiar că NATO s-ar putea destrăma.
„Progresul de astăzi ar putea fi durerea de cap de mâine. Este încă prea devreme pentru a spune ce implică cu adevărat acest acord. Mesajul meu pentru președintele Trump și administrația Trump este: e timpul să vă reveniți și să vă calmați. Nu am de gând să-mi schimb politica mâine într-un nou tweet”, a declarat viceprim-ministrul Suediei, Ebba Busch, citat de CNN. O poziție ironică ce face referire la mesajele dese pe care Trump le tot postează pe rețelele de socializare.
Trump a complicat și mai mult situația în ultimele zile, când a avut apariții publice în care părea confuz. De exemplu, la Davos, a confundat Groenlanda cu Islanda.
Ce spune acest comportament despre Trump
Însă TACO a devenit subiect de ironii în mai multe publicații, numai că specialiștii atrag atenția că acest comportament ar putea aduce „prejudicii pe termen lung” chiar și intereselor SUA.
Alt moment TACO recent face referire la acel Consiliu al Păcii pe care Trump a anunțat că l-a format. Însă a fi membru ar presupune o taxă de un miliard de euro, ceea ce nu este caracteristic pentru o relație diplomatică internațională.
Altă controversă este legată de faptul că Trump i-a cerut chiar și lui Vladimir Putin să adere în acest consiliu, în ciuda faptului că Rusia continuă masacrarea civililor în Ucraina și a faptului că Rusia este „inamicul” SUA.
„Da, am niște persoane controversate în comisie, dar acestea sunt persoane care își fac treaba”, a recunoscut Trump, citat de CNN.
Aceste poziții au făcut ca mai mulți aliați ai SUA să se distanțeze de acest plan, deoarece implică eclipsarea Organizației Națiunilor Unite (ONU). Însă Trump spune că acest Consiliu Pentru Pace este „cel mai mare consiliu care a existat vreodată”.
Tot legat de Groenlanda, o altă poziție controversată a lui Trump a fost în New York Times, unde a declarat că deținerea acestei insule era „importantă din punct de vedere psihologic pentru mine”. Iar într-un mesaj pentru prim-ministrul Norvegiei, el a sugerat că Groenlanda îi era „datoare”, ca un fel de „trofeu de participare”, pentru că Norvegia nu i-a acordat lui Trump Premiul Nobel pentru Pace.
Însă chiar dacă Pentagonul nu a dezvăluit planuri concrete privind Groenlanda, temperamentul imprevizibil al lui Trump sugerează că nimeni nu poate fi sigur de ceea ce va face. De exemplu, mulți observatori se îndoiau că Trump va ataca siturile nucleare ale Iranului, în vara lui 2025, sau că liderul de la Casa Albă îl va captura pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro. Însă el și-a asumat aceste riscuri.
În ceea ce privește relațiile pe care SUA le aveau până acum, poziția lui Trump față de unii lideri mondiali a șocat pe multă lume. De exemplu, în ultimele zile, el i-a atacat pe prim-ministrul britanic Keir Starmer sau pe președintele francez Emmanuel Macron. A urmat un atac asupra Elveției, căreia i-a impus taxe „pentru ceasurile scumpe”. El a și adresat un avertisment pentru prim-ministrul canadian Mark Carney.
„Canada există datorită Statelor Unite. Ține minte asta, Mark, data viitoare când vei face declarații”, i-a transmis Trump lui Carney, după ce premierul canadian a spus că SUA au cauzat „o ruptură”.
Tot în discursul de la Davos, Trump a ridicat noi îndoieli cu privire la faptul că ar respecta garanția de apărare reciprocă prevăzută la articolul 5 din Tratatul NATO, dacă SUA nu ar obține Groenlanda.
Un alt moment de acest fel al lui Trump a fost cel legat de Iran. În urma protestelor din Iran, președintele american a amenințat conducerea ayatollahilor cu o intervenție militară, care însă nu s-a concretizat. Acest moment a fost considerat un nou TACO.
Trump a folosit această practică și în primul său mandat, fapt remacat și de Jeremy Shapiro, de la Consiliul European pentru Relații Externe, care a constatat că Trump a amenințat cu folosirea forței împotriva adversarilor străini în 22 de ocazii, până la începutul anului 2025, însă și-a dus la îndeplinire amenințările doar în două ocazii. De exemplu, în timpul primului său mandat, Trump a amenințat cu „foc și furie” Coreea de Nord și a amenințat că „va șterge Afganistanul de pe fața pământului” în zece zile. Trump nu a dus la îndeplinire niciuna dintre acele amenințări, însă a început negocierile cu Coreea de Nord, cu privire la programul nuclear al acestei țări, negocieri care au eșuat. În ceea ce privește Afghanistanul, Trump a încheiat un acord pentru retragerea SUA din această țară, fără concesii semnificative din partea talibanilor.
