Pe zi ce trece, semnele sunt tot mai clare că legea salarizării este aproape imposibil să fie adoptată până pe 31 august, data limită pentru ca România să nu piardă 770 de milioane de euro din PNRR, bani nerambursabili.
Partidele contiuă să nu se înțeleagă, iar timp nu mai este.
Ilie Bolojan a explicat că au fost încercate toate variantele posibile, însă nici măcar Comisia Europeană nu a aceptat măriri atât de consistente încât să fie nesustenabile.
Legea salarizării, aproape imposibil de adoptat
În plus, noua legea a salarizării ar urma să corecteze niște inechități mari în sistemul public. De exemplu, fără această lege, cei cu salarii mici vor câștiga mai puțin, iar cei bine plătiți vor câștiga mai mult.
„În această perioadă au fost discuții nenumărate, organizate sub auspiciile președinției, prin domnul Burnete, în care au participat reprezentanții partidelor, în care s-au discutat mai multe forme ale proiectului de lege, în care li s-au predat fiecărui partid diferite variante. Și azi am discutat. Cu cât trec orele, cu atât probabilitatea de a avea un astfel de proiect scade. Avem termen până pe 31. Din păcate, la cum merg lucrurile și văzând declarațiile PSD, care au fost făcute inclusiv prin postări sau reacții publice, cred că e o probabilitate redusă să susțină acest proiect, deși este unul foarte important pentru România, din mai multe puncte de vedere.
Pe de o parte, pentru că încasăm 770 de milioane de euro, dar mai mult de asta, e un proiect care ține de încrederea în România, pentru că este un angajament luat de Guvernele României, de ani de zile, pe care puteau să-l pună în practică, dar nu l-au pus și a trebuit să-l luăm pe ultimele trei luni, când Guvernul a fost demis și să închidem tot ce s-a putut închide. Asta a fost o prioritate, să închidem cât mai mult din PNRR, să îndeplinim jaloanele, să închidem lucrările, să renegociem tot ce a fost renegociat. Pe de altă parte, e foarte important ca predictibilitate pentru România, pentru că componenta de cheltuieli de personal e foarte importantă în ecuația echilibrelor bugetare.
Având în vedere ce s-a întâmplat în 2023-2024, an electoral și pre-electoral, când România a scăpat lucrurile de sub control, jucând doar după calcule electorale și nu după echilibrele bugetare, dacă nu vine o lege a salarizării, riscăm ca, și în 2027-2028, cu guverne iresponsabile, care se gândesc doar la calcule electorale, să ne trezim că din nou derapăm și toate eforturile care s-au făcut în această perioadă să fie anulate. Deci e foarte important și din acest punct de vedere al încrederii în România, al predictibilității cheltuielilor cu salariile în 2027 și 2028.
Și e problemă de lege care corectează niște inechități importante, grave în sistemul public și ar fi un prim pas pentru a le corecta. Așa cum se pare, pentru că e vorba de a-ți asuma o răspundere, de a invalida promisiuni pe care le-ai făcut - și PSD a făcut astfel de promisiuni care nu au acoperire, în condițiile în care girezi orice creștere salarială, orice solicitare a sindicatelor care iese din posibilitățile României - este un drum sigur către căderea ratingului, ceea ce face ca, orice guvern ar fi, să fie pus cu spatele la zid, să trebuiască să ia măsuri care vor duce la salarii mai mici.
E o probabilitate ca PSD încă o dată să nu respecte înțelegerile, incusiv acea înțelegere pe care am semnat-o pentru a vota această lege, cu un plafon de 8 miliarde, sub auspiciile președintelui României, nici pe asta să nu o respecte, deși am încercat toate variantele posibile. Am comunicat cu Comisia, ne-am dus pe sume cât mai aproape de cele solicitate, dar nu au fost acceptate de Comisie și nu pot fi suportate de capacitatea noastră de a finanța”, a spus Ilie Bolojan, la Digi24.
Care sunt calcule exacte privind legea salarizării
Ilie Bolojan: „Înțelegerea pe care am făcut-o - și consider că e fezabilă - e că, dacă nu se ajunge la un acord, dacă proiectul care este transmis partidelor nu este acceptat de către toate, atunci a depune un proiect în Parlament înseamnă riscuri foarte mari, riscă să fie modificat, în sensul unor propuneri care sună bine, dar care să ne facă să avem un proiect în care să avem un impact care nu este cel pe care ni-l putem permite, maximum 8,1% din PIB, adică 11-12 miliarde, cu măsuri compensatorii, să ajungem, la 15-20 de miliarde, ceea ce ne duce într-o fundătură.
Atunci când promiți mai mult decât este posibil - PSD a făcut asta ani de zile - când aplauzi orice solicitare a sindicatelor care depășește o limită de suportabilitate, nu că nu s-ar dori creșteri de salarii, atunci ești pus într-o situație foarte dificilă, când vezi care sunt limitele, să-ți invalidezi aceste promisiuni.
În 2023, după greva din învățământ, guvernele de atunci au făcut promisiuni care duceau baza de plecare în sectorul de învățământ la nivelul unui salariu mediu din România, ceea ce însemna că celelalte salarii ar fi trebuit să crească la niște valori care ar fi dus ca, doar pentru educație, să ai o anvelopă de 8 miliarde dacă ai fi respectat promisiunea din 2023. Or noi, pentru tot sistemul bugetar, aveam 8 miliarde de lei ca bază minimă și o bază maximă de 11-12 miliarde. Deci era imposibil să onorezi toate promisiunile negândite. Și acum trebuie să le spunem oamenilor adevărul. (...)
E doar o problemă de timp până când lucrurile se vor complica. În momentul în care ecjibrele statului nu mai sunt menținute, practic lucrurile se complică și pentru cei din sectorul privat, pentru economia noastră.”
Cine este responsabil dacă nu se adoptă legea salarizării
Ilie Bolojan: „Dacă această lege nu se va depune, în mod cert, partidul care are responsabilitatea blocării legii salarizării este PSD. Este cât se poate de clar. Până acum, PSD nu și-a respectat nici programul de guvernare, mințindu-și partenerii, mințindu-și alegătorii.
Dacă nici acest test, legea salarizării - deși nu a fost contestat de nimeni - nu va fi dus la capăt, înseamnă că va exista un semn de întrebare asupra capacității noastre de a lua măsurile de scădere a deficitului, pentru că, anul viitor, lucrurile nu se închid aici. Nu avem guverne care urmăresc să scadă deficitul ca și obiectiv de palmares. Ne consumă toateresursele pe care le avem pentru plata dobânzilor.”
